Deputatii au adoptat noua lege a Camerelor de comert

Deputaţii au adoptat, marţi, cu 159 de voturi pentru, noua lege a Camerelor de comerţ, act normativ contestat de PD, care i-a acuzat pe liberali că ar urmări să pună mâna pe patrimoniul Registrului Comerţului.

Singurii care s-au pronunţat împotrivă au fost deputaţii PC şi PRM, dar şi un liberal - Emil Strungă şi un pesedist, Dumitru Bentu.
Victor Ponta, unul dintre iniţiatorii legii, s-a abţinut, după ce în urmă cu o săptămână a declarat, pentru NewsIn, că este dezamăgit de 'modul total netransparent' în care unii colegi de partid au amendat Legea de organizare şi funcţionare a Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

Victor Ponta a declarat că a iniţiat această lege deoarece a considerat că era necesară o reglementare a funcţionării CCIR, dar că nu o va mai susţine în forma în care a trecut de comisiile Camerei Deputaţilor.

'Fiecare şi-a pus în funcţiune influenţele pentru a aduce amendamentele pe care le-a dorit acestei legi. Nu înţeleg modul netransparent în care s-a făcut acest lucru, mai ales că amendamentele vin din partea unor colegi de partid. Dar nu doresc să dezvolt acestă problemă în presă. Voi avea discuţii cu ei în cadrul partidului', a adăugat Ponta.

Deputatul PSD susţine că nu va participa nici la dezbaterile din parlament pe baza legii. 'Susţin în continuare principiul de bază al legii, dar nu în forma actuală. Eu mi-am spus părerea, iar cei care votează legea vor trebui să-şi asume responsabilitatea', a explicat Ponta, care a adăugat: 'Inclusiv graba prin care au decis ca legea să treacă prin Camera Deputaţilor este suspectă'.

Unul din principalele amendamente care s-au adus legii vizează modul în care se votează deciziile. Conform acestora, doar cei 42 de preşedinţi ai Camerelor de Comerţ teritoriale au drept de vot decizional, restul de 270.000 de membri ai CCIR urmând să aibă doar vot consultativ.

Cele mai multe amendamente la lege au fost aduse de deputaţii PSD Ioan Bivolaru, Aura Vasile şi liberalul Mircea Ciopraga.
Democraţii consideră că, deşi parlamentarii au înţeles recomandările europene şi au lăsat Registrul în patrimoniul Ministerului Justiţiei, în schimb au preluat din atribuţiile acestuia şi le-au trecut la Camera de Comerţ Naţională.

'În actul normativ au fost introduse foarte multe prevederi care şi-ar avea locul în Statutul Registrului, nu într-o lege. Miza este clară, să se schimbe conducerea, pentru că patrimoniul este imens - Romexpo, de plidă, este în patrimoniul Registrului ', a declarat, pentru NewsIn, deputatul PD Augustin Zegrean.

El a subliniat că multe dintre atribuţiile ce aparţin Registrului Comerţului au fost trecute, prin lege, la Camerele de Comerţ. Zegrean a exemplificat cu atribuţiunile legate de întocmirea actelor pentru înfiinţarea şi evidenţa firmelor şi a mărcilor înregistrate, competenţe ce, în mod normal, ar reveni Registrului Comerţului.

Totodată, el a criticat prevederea din lege potrivit căreia la nivelul fiecărui judeţ poate funcţiona o singură cameră de comerţ, moştenitoare a celor desfiinţate în 1949.

Sursa: NewsIn