Evghenii Șevciuk a semnat un decret prin care cere punerea în aplicare a rezultatelor "referendumului" ilegal din 2006. Aceasta a provocat îngrijorare şi agitaţie la Chişinău. Decretul şefului grupării separatiste prevede ajustarea completă şi urgentă a legislaţiei transnistrene la cea rusească, Șevciuk sugerând "sovietului suprem de la Tiraspol" (pretinsul parlament transnistrean) şi executivului "să-şi coordoneze activităţile în acest scop".
Autorităţile de la Chişinău au reacţionat la gestul liderului transnistrean, iar unele forţe politice de la Chişinău au încercat să-l exploateze electoral în avantaj propriu, invocând pericolul tancurilor ruseşti.
La 30 august 2016, şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, a susţinut o conferinţă de presă la care şi-a anunţat decizia de a candida pentru un nou mandat. Deşi sărăcia şi criza economică s-au aprofundat dramatic pentru populaţie în ultimii ani, Șevciuk s-a lăudat cu investiţiile pe care le-ar fi făcut în special în sectorul social, sănătate, învăţământ, energetic şi servicii comunale. Asta în timp ce veniturile "bugetarilor" din stânga Nistrului au fost tăiate în 2016 cu 30%, iar în 2015 pensiile şi plăţile sociale au fost achitate doar în proporţie de 70% ca urmare a tăierii finanţării regiunii separatiste de către Rusia.
Ultimul sondaj de opinie realizat în regiunea transnistreană arată că Evghenii Șevciuk se bucură de încrederea a numai 11% din populaţie. Pe prima poziţie se află pseudo-preşedintele "sovietului suprem" de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, cu 24%.
"Șevciuk încearcă cu disperare să-şi consolideze imaginea în perspectiva 'alegerilor' din 11 decembrie 2016. Decretul lui trebuie ignorat, iar autorităţile de la Chişinău, care jefuiesc, împreună cu Șevciuk, cetăţenii Republicii Moldova prin schemele energetice conectate la 'Energocapital', ar trebui să-l dea pe Șevciuk cu capul de WC-ul zonei VIP a Aeroportului Internaţional Chişinău atunci când va mai trece pe aici', a menţionat pentru DW expertul în problema transnistreană, Oazu Nantoi. El a reamintit şi despre starea de conflict dintre Evghenii Șevciuk şi "sovietul suprem" de la Tiraspol - o dovadă în plus că decretul şefului grupării separatiste nu va avea nici o finalitate.
"În Transnistria sunt două tabere rivale care luptă pentru fotoliul de şef al administraţiei separatiste - Evghenii Şevciuk şi formaţiunea 'Obnovlenie' sau 'Sheriff', care îl promovează pe Vadim Krasnoselskii. Ambele tabere încearcă să adune capital politic diabolizând Republica Moldova", a sesizat fostul membru al Comisiei Unificate de Control din partea Chişinăului, Ion Leahu.
"Decretul lui Șevciuk este o mişcare populistă electorală", a declarat premierul moldovean Pavel Filip. Biroului pentru Reintegrare de la Chişinău a difuzat un comunicat în care susţine că actul semnat de Şevciuk este nul, iar gestul "sfidător şi reprobabil".
"Biroul pentru Reintegrare a luat act cu consternare de aşa-zisul 'decret' al liderului de la Tiraspol. Autorităţile moldovene califică actul în cauză ca fiind unul nul, având în vedere că acesta a fost emis de o autoritate neconstituţională în baza unui referendum desfăşurat în mod ilegal pe o parte din teritoriul Republicii Moldova. Un atare comportament sfidător şi reprobabil merită să fie cu atât mai mult blamat în condiţiile relansării recente a negocierilor privind reglementarea conflictului transnistrean şi necesităţii soluţionării problemelor stringente cu care se confruntă populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului", se arată în comunicatul citat. Totuşi, autorităţile de la Chişinău s-au adresat actorilor internaţionali implicaţi în procesul de reglementare a conflictului transnistrean "cu rugămintea de a lua atitudine faţă de actul emis la 7 septembrie de către liderul de la Tiraspol în vederea evitării unei derapări a procesului de negocieri şi apariţiei unor noi tensiuni în această parte a Europei".
"În acest context, se impune o atitudine reţinută şi o abordare responsabilă a acestui subiect pentru a evita escaladarea artificială a tensiunilor”, a menţionat Mădălina Dobrovolschi. De asemenea, România a reafirmat poziţia sa fermă potrivit căreia este necesară o soluţie politică, negociată în dosarul transnistrean, cu respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. "Este nevoie de progrese în formatul '5+2', care rămâne cadrul unic pentru identificarea unei astfel de soluţii, iar România susţine eforturile Preşedinţiei în exerciţiu a OSCE în acest sens", a precizat Mădălina Dobrovolschi.
După pretinsul "referendum" din 2006, Duma de Stat a Rusiei a adoptat un document în care menţiona importanţa "referendumului" din Transnistria şi se insista asupra "asigurării drepturilor populaţiei din stânga Nistrului prin acţiuni concrete" fără a se preciza care ar fi acestea. Mai mulţi deputaţi ruşi au cerut atunci recunoaşterea politică a Transnistriei de către Rusia, dar discuţiile s-au oprit la nivel parlamentar. Analiştii politici de la Chişinău susţin că Rusia nu are nici un interes - nici politic, nici economic - să recunoască Transnistria, un instrument foarte eficient pe care îl foloseşte pentru a împiedica integrarea europeană şi euro-atlantică a Republicii Moldova.
Liderul Partidului Liberal din Moldova, Mihai Ghimpu, crede, totuşi, că decretul semnat de Șevciuk este periculos şi că există riscul repetării scenariului din Crimeea în Republica Moldova. La rândul său, liderul Partidului Popular European din Moldova, ex-premierul Iurie Leancă, a chemat autorităţile şi partenerii internaţionali din formatul de negocieri '5+2', să condamne cât mai repede gestul lui Șevciuk şi să ceară anularea 'decretului'. Atât Mihai Ghimpu, cât şi Iurie Leancă şi-au anunţat intenţia de a candida la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie din Republica Moldova.



