Două deputate USR au depus un proiect de lege pentru sprijinirea fondatorilor de startup-uri, dar şi a microîntreprinderilor şi IMM aflate în căutare de capital

O acţiune executivă poate oferi dreptul la minimum două voturi faţă de cele clasice, ceea ce oferă deţinătorului posibilitatea de a influenţa deciziile strategice. Modelul aplicat este cel din Statele Unite ale Americii, unde companii precum Google si Facebook au pus deja în aplicare acest concept.

„Numărul startup-urilor din domeniul IT este într-o creştere exponenţială şi prin acest proiect ne dorim ca startup-urile IT să rămână în România şi fondatorii săi să îşi păstreze puterea de decizie şi în etapele de venture capital funding. Este esenţial pentru o companie să primească finanţare şi ne dorim cu toţii să avem cât mai multe companii de tip unicorn, însă este la fel de important şi ca fondatorul să îşi poată continua viziunea, având la îndemână mijloacele necesare pentru a o duce la îndeplinire. Votul multiplu per acţiune sau parte socială este o prerogativă pe care fondatorii din Vest o utilizează de ani de zile. Acest demers este absolut normal şi facilitează drumul către o Românie digitală şi care aduce industriei IT autohtone, cele mai bune practici de pe plan global”, a declarat Monica Berescu, deputat USR, vicepreşedinte al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, conform sursei citate.

„Microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 99,7% din companiile din economie şi au două treimi din totalul salariaţilor din privat, dar majoritatea sunt afectate de pandemie şi de lipsa unor instrumente flexibile de finanţare”, a explicat Oana Ţoiu.

„O parte a acestor companii reîncep acum proiecte amânate sau se reorientează pe alte pieţe şi pentru asta au nevoie de oameni şi de capital. Am început şi vom continua consultările cu mediul de afaceri şi cu investitorii, una din soluţiile propuse prin legea depusă astăzi este instrumentul prin care antreprenorii pot împărţi mai uşor, acolo unde aleg ei să facă asta, decizia şi împărţirea resurselor generate de performaţă, profitul, cu investitorii sau cu angajaţii. Avem acum o generaţie de antreprenori maturi care au făcut pasul spre rolul de investitori, dar cadrul din România nu îi ajută să ajute”, a adăugat Ţoiu.

Proiectul USR modifică şi completează Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990, în sensul prevederii posibilităţii de emitere a acţiunilor executive, acţiuni care conferă titularului mai multe voturi decât numărul de acţiuni. Numărul de voturi ataşat acţiunilor va fi stabilit prin actul constitutiv al societăţii.

În prezent, Legea societăţilor comerciale reglementează pentru societăţile pe acţiuni din România două feluri de acţiuni: ordinare şi preferenţiale. Conform actului normativ, deţinătorii de acţiuni ordinare au un număr de voturi egal cu acţiunile deţinute, iar deţinătorii acţiunilor preferenţiale beneficiază de nişte drepturi suplimentare, fără a avea însă ataşat şi un drept de vot. Însă, pentru societăţile de tip închis, Legea nr. 31/1990 nu permite şi deţinerea unei clase de acţiuni care să aibă ataşate mai multe drepturi de vot per acţiune.

Proiectul USR vine să simplifice implementarea unei tranzacţii de venture capital în România, dând mai multă flexibilitate în a emite clase diferite de acţiuni, inclusiv pentru momentul în care se ajunge la runde mai mari (moment în care, până în prezent, s-a recurs la mutarea entităţii care controlează afacerea într-o altă jurisdicţie, ceea ce nu e ideal din perspectiva României ca ţară care vrea să promoveze industria de IT), potrivit sursei menţionate

Totodată, ţinând cont de realitatea potrivit căreia startup-urile se orientează ca formă de organizare către societăţi cu răspundere limitată, proiectul prevede şi împărţirea părţilor sociale în două clase diferite, respectiv părţi sociale ordinare (cu puterile deţinute în prezent) şi părţi sociale executive (care pe lângă drepturile aferente părţilor sociale ordinare, ar putea avea mai multe voturi ataşate, în funcţie de prevederile actului constitutiv).

Proiectul de lege a fost definitivat în urma consultărilor cu Asociaţia Patronală pentru Industria de Software şi Servicii şi cu Fundaţia Romanian Business Leaders.