ECOmagnetica

Intrarea în sediul din București nu amintește deloc de începuturi: anul 1930, când Electromagnetica producea în cantități mari aparate telefonice. Sistemele expuse de iluminat cu LED‑uri, pe care nu ai cum să nu le remarci, te duc mai degrabă cu gândul la viitor. Legătura cu trecutul este păstrată la etajele superioare ale clădirii și, mai cu seamă, în unele locuri în care își desfășoară activitatea cei mai importanți oameni din companie. Un aparat de radio marca ­„Popu­lar“, altul „Bicaz“, ambele produc­ție proprie din anii ’50, tronează în biroul directorului general Eugen Scheușan (58 de ani). „Sunt recondiționate și perfect funcționale. Sunt o parte din istoria noastră care tinde să fie uitată“, dă acesta un indiciu. „Uitată“, dar de nevoie: „Când teh­nologia evoluează, te reinventezi“.

Și atunci, nu mai miră pe nimeni că, din cifra de afaceri a Electromagnetica, în jur de 100 milioane de euro în 2011, aproximativ 80% înseamnă segmentul de energie electrică. Fiind trader de energie, compania face parte din cele zece care au cumpărat energie de la Hidroelectrica prin contracte directe, în 2011. Acum are un contract cu Hidroelectrica pe care l‑a renegociat la un preț foarte apropiat de cât se vinde pe OPCOM. „Contractul‑cadru a rămas în linii mari același, s‑a adăugat doar o anexă, referitoare la preț. A fost renegociat în sensul creșterii prețurilor. Producătorul de energie își asumă responsabilitatea de a livra acea energie, iar dacă din diverse motive nu o are, o cumpără“, detaliază el. Chiar și așa, nu de puține ori Scheușan a fost nevoit să cumpere energie de pe piața liberă, la prețurile de acolo. Cu o precizare: Electromagnetica are 250 de clienți, iar producția proprie de energie reprezintă o cotă foarte redusă, adică între 3 și 5% din energia pe care o vinde. Mai exact, anual furnizează circa 1,5 terawați. Cât despre preț, acesta a crescut în fiecare an cu 10–15%.

LUMINĂ ȘI APĂ. Electromagnetica are acum planuri mari privind investițiile în energie regenerabilă, pe care le va realiza din surse proprii. Strategic, compania va investi într‑o nouă microhidrocentrală: în prezent dispune de zece microhidrocentrale pe râul Suceava, cu o putere instalată de aproape 6 MW, pe care le‑a cumpărat în 2006 cu 4,6 milioane de euro, investind, ulterior, alte zece milioane de euro în modernizarea lor. În cifre, a bugetat aproximativ două‑trei milioane de euro, anual, în producția de energie verde din surse hidro. În total, suma ar putea să ajungă la 30 milioane de euro, în următorii zece ani, făcând parte din strategia lui Scheușan de a diversifica businessul companiei pe care o conduce ca director general din 1991. Pe lângă resursele proprii, jucătorii din această piață primesc și sprijin extern companiei. Potrivit oficialilor din Ministerul Mediului, pentru finanțarea unor proiecte de energie regenerabilă sunt disponibile pe termen mediu „824 de milioane de lei credite bugetare și 1,5 miliarde de lei credite de angajament“. „Mizăm mult pe energie, dar nu pot spune că pariem pe ceva anume. Experiența din ultimii 20 de ani din România a arătat că cine a pariat pe un anumit lucru a ieșit din cursă. Așadar, nu ne putem permite pariuri. Mergem în paralel pe toate direcțiile în care avem expertiză“, punctează Scheușan.

În paralel cu domeniul energetic, Electromagnetica a început să investească și în sistemele de iluminat pe bază de electroluminiscențe (LED‑uri, prescurtarea de la „Light‑Emitting Diode“). „Ideea cu LED‑urile ne‑a venit de foame“, glumește Scheușan. „Ne‑a scăzut activitatea din alte linii de business. De exemplu, odată cu vânzarea Romtelecom, nu am mai produs echipamente de telecomunicații pentru că au început să fie importate din țara noului proprietar“, își amintește cu regret directorul companiei. În 2011, primul an de comercializare a dispozitivelor de iluminat cu LED și a becurilor cu LED, Electromagnetica a avut vânzări de 1,5 milioane de euro, ținta fiind o dublare de la an la an, astfel că în 2013 speră să ajungă la 6 milioane de euro.

Veniturile se echilibrează și din exportul de produse pentru industria auto, printre clienți aflându‑se nume bine‑cunoscute: Ford, Ferrari sau Dacia. În total, producția industrială aduce între 15 și 20% din veniturile Electromagnetica. Totuși, chiar dacă spune că pariază pe o anumită piață, core‑businessul Electromagnetica va rămâne în domeniul energiei. Cu cei 600 de angajați pe care îi are, compania ar putea ajunge pe termen lung unul dintre jucătorii importanți din piața de energie hidro, după ce se vor finaliza investițiile de care vorbea Scheușan.

„SOARELE A BĂUT RÂUL“. Sună primul vers din poezia „Seceta“ semnată de Nicolae Labiș. Problema cu energia hidro este că businessul depinde enorm de.... „bunul Dumnezeu“, formulează mai pu­țin poetic Scheușan. De aceea, nici nu poate face o medie a producției din cele zece hidrocentrale. Ca o practică, aceasta se face sezonier, nu anual, luându‑se în considerare trei luni de primăvară și două luni de toamnă. „Cele două intervale luate în calcul diferă și ele într‑un raport de până la doi la unu“, explică Scheușan, dând și o cifră: media pe martie/aprilie/mai a.c. este de circa un milion de lei pe lună venituri din vânzarea de energie electrică și certificatele verzi aferente. De spus că directorul general a fost foarte rezervat cu cifrele, dat fiind că la două zile după interviul cu MONEY Magazine compania urma să anunțe rezultatele financiare pe primul semestru.

Și seceta actuală afectează nu doar producția de energie a Electromagnetica, ci mai ales activitatea de furnizare pe care compania o desfășoară. Mult mai mult chiar decât insolvența celui mai mare producător local de energie electrică: pe 7 august, Hidroelectrica a anunțat activarea clauzei de forță majoră, fiind al doilea an consecutiv în care compania încearcă să se protejeze astfel de pierderi semnificative. Se trece la un plan zilnic de alocare a cantităților în funcție de disponibilul de energie, cu prioritate de satisfacere a necesarului pentru populație. La nivel de business, efectul este de domino. „Ne‑a afectat și pe noi ca pe toți furnizorii. Nu e prima oară când se întâmplă“, spune Scheușan indicând că vara secetoasă va evapora o parte din profitabilitatea companiei. Potrivit lui Scheușan, în acest domeniu marja de profit nu depășește 2%, fiind o activitate care se desfășoară cu multe riscuri și costuri, în mare măsură similară celei de investitor pe piața de capital. „Tot pe divizia de furnizare de energie am avut pierderi de patru milioane de lei și în T4 din 2011“, amintește el. În aceste condiții, Electromagnetica va fi nevoită să cumpere de pe piața liberă pentru a acoperi cantitățile prevăzute în contractele cu clienții, în cazul în care nu și‑a făcut deja o rezervă energetică, pe care orice furnizor și‑o creează pentru a nu sta doar în resursa Pieței din Ziua Următoare (PZU), continuă directorul general.

Și nu doar seceta a lovit afacerea Elec­tro­magnetica. Cotată la Bursa de Valori București (BVB) sub simbolul ELMA, compania care a produs primele telefoane din România a fost puternic influențată de „campania furibundă“ împotriva furnizorilor de energie electrică, așa‑numiții „băieți deștepți“, fiind principalul motiv pentru scăderea de la 53 de bani la 15 bani, în ultimul an (n.r. – la închiderea ediției capitalizarea bursieră era de 22,2 milioane de euro).
PREȚUL „CORECT“. Ajunsă la acest capitol discuția cu MONEY Magazine, directorul general face câteva precizări importante. „S‑a vehiculat foarte mult comparația dintre prețul de achiziție al unui furnizor de energie electrică de la producătorul de energie cu prețul final de la populație, specificându‑se că acesta cumpără energie cu 150 lei şi o vinde cu 400 lei. Noi am furnizat energie la societăți industriale, nu am vândut niciodată înapoi vreunei entități a statului român și nici nu am exportat energie.“ O declarație prin care Electromagnetica se distanțează de grupul „băieților deștepți“, sintagmă atribuită societăților care cumpărau energie ieftin și, mai apoi, o vindeau mult mai scump. În context, cifrele au demonstrat că, în ultimii șase ani, anumite firme au cumpărat energie de la Hidroelectrica la un preț chiar și cu 30% sub media prețurilor de pe piața energiei OPCOM, printre ei Energy Holding, Euro P.E.C. sau Alro. De spus că Electromagnetica se numără printre cele trei companii care și‑au renegociat contractul cu Hidroelectrica la mijlocul lunii iulie. Valoarea contractului va fi însă greu de stabilit pentru că depinde de cantitatea de electricitate pe care Hidro va putea să o livreze. Adică de „bunul Dumnezeu“, cum spune Scheușan. Totuși nu a lăsat businessul la voia Domnului, ci s‑a repliat, diversificându‑l către linii de business mai puțin dependente de capriciile vremii (producție de echipamente pentru infrastructura de cale ferată, echipamente de măsurare și distribuție de energie electrică și subansambluri auto, matrițe etc.). Rămâne însă dependența de capriciile vremurilor, caz în care Electromagnetica nu poate decât să rămână mereu în alertă, pentru a se putea adapta la timp.