Elveţia votează asupra prelungirii liberei circulaţii cu UE şi extinderii ei la România şi Bulgaria

Cei circa cinci milioane de alegători au început deja să voteze prin corespondenţă de mai multe săptămâni, pentru a se exprima asupra prelungirii acordurilor, în vigoare deja din 2002, şi extinderii lor la cele mai noi membre UE, România şi Bulgaria.

Întrebarea la care elveţienii vor fi chemaţi să răspundă prin referendumul de duminică este următoarea: "Acceptaţi decizia federală din 13 iunie 2008 referitoare la aprobarea prelungirii acordului dintre Elveţia şi Comunitatea Europeană şi statele ei membre în legătură cu libera circulaţie a persoanelor, precum şi aprobarea şi punerea în aplicare a protocolului vizând extinderea acordului asupra liberei circulaţii la Bulgaria şi România?".

Dacă până în prezent, cooperarea economică cu UE a fost întotdeauna susţinută de populaţie, criza economică ar putea schimba situaţia de această dată, din cauza fricii de şomaj. Argumentul a fost exploatat intens de dreapta populistă, principala forţă de opoziţie a acordurilor cu Bruxelles-ul. Uniunea Democratică de Centru (UDC), formaţiune xenofobă, nu a ezitat de altfel, în timpul campaniei, să folosească imaginea unor corbi agresivi care ciugulesc din harta Elveţiei, pentru a ilustra ameninţarea unui val de români şi bulgari care le vor lua locurile de muncă elveţienilor.

În replică, Guvernul a intervenit de mai multe ori pentru a sublinia importanţa economică a primului parteneriat între Elveţia şi UE, spre care exportă două treimi din ceea ce produce şi graţie căreia au fost create 250.000 de locuri de muncă în ţară, începând din 2004.

Autorităţile elveţiene au avertizat permanent populaţia asupra consecinţelor directe ale respingerii acordurilor, care ar antrena anularea mai multor alte acorduri cu UE. Semnat în 1999, acordul pentru libera circulaţie este asociat altor şase măsuri, care facilitează liberul schimb între ţările europene şi Elveţia. Pachetul de acorduri conţine o "clauză-ghilotină", care prevede că anularea unuia dintre acorduri antrenează anularea celorlalte. În plus, Bruxelles-ul a avertizat deja că aderarea Elveţiei la Spaţiul Schengen, cuprinsă în alt pachet de acorduri, va fi de asemenea anulată, în caz de respingere a acordului de liberă circulaţie.

Referendumul de duminică din Elveţia este singurul scrutin din Europa legat de aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, deşi ţara cantoanelor nu este membră UE, declara recent într-un interviu pentru NewsIn Jacques de Watteville, ambasadorul Elveţiei la Bruxelles. "Acest vot este singurul din Europa care este legat de aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Este oarecum paradoxal că singura naţiune care votează în privinţa extinderilor UE este Elveţia, care nu este un stat membru", a spus de Watteville în interviul acordat corespondentului NewsIn la Bruxelles.

Dacă în urmă cu şase luni diplomatul elveţian s-ar fi arătat optimist cu privire la rezultatul votului, acum, mai ales pe fodul crizei economice, un rezultat negativ nu mai poate fi exclus, a atras atenţia ambasadorul. "În fiecare dimineaţă citim ştiri despre companii care au probleme, despre locuri de muncă reduse, despre oameni care intră în şomaj. O asemenea situaţie duce la reflexe protecţioniste, oamenii se tem să nu-şi piardă slujba, iar acesta nu este un context favorabil pentru un vot privind libera circulaţie a persoanelor", argumentează de Watteville.

Un rezultat negativ la referendumul din 8 februarie privind extinderea dreptului de liberă circulaţie în Elveţia pentru români şi bulgari ar fi "pur şi simplu o catastrofă", declara recent într-un interviu pentru Neue Zürcher Zeitung ministrul ceh de externe Karel Schwarzenberg, a cărui ţară deţine preşedinţia UE.

Ministrul ceh atrage atenţia că elveţienii nu trebuie să privească România şi Bulgaria altfel decât pe celelalte 25 de state membre UE. "Există o singură Uniune Europeană a celor 27 de state membre. UE este o comunitate solidară, din care nu pot fi alese doar anumite state membre (cu care să fie încheiate acorduri bilaterale – n.r.)", a spus Schwarzenberg. Întrebat dacă şi-ar putea imagina reguli speciale pentru muncitorii români, Schwarzenberg a replicat: "Ce înseamnă asta? Ori sunt cetăţeni ai unui stat UE, ori nu sunt!".

Ministrul ceh a respins şi speculaţiile că deschiderea graniţelor elveţiene pentru români şi bulgari ar duce la valuri de imigranţi în această ţară. El a remarcat că astfel de temeri au fost formulate şi cu privire la Cehia, dar că statisticile arată că fluxurile migratoare nu au avut un impact notabil în nici una dintre ţările vest-europene, iar că acum, est-europenii se întorc acasă.

Potrivit MAE, în Elveţia se afla în jur de 4.000 de români, reprezentând mai puţin de 0,4% din totalul cetăţenilor UE care locuiesc în această ţară, iar majoritatea lor sunt oameni cu înaltă calificare profesională.

Pentru ca referendumul de duminică să treacă, este nevoie de majoritatea simplă (50 plus 1 din sufragiile participanţilor la vot).

Vineri, niciuna dintre tabere nu îndrăznea să facă pronosticuri cu privire la rezultatul scrutinului. Acesta va fi anunţat duminică după-amiază, urnele urmând să se închidă la ora 13, ora României.

 

NewsIn