Eşecul luptei anticorupţie poate amâna aderarea României la zona Schengen şi Euro

"Rezultate modeste", "progrese lente", "nevoia de a continua monitorizarea" sunt câteva cuvinte-cheie din proiectul de raport ce va fi adoptat miercuri de Comisia Europeană. Executivul european consideră că "pentru moment, sprijinul este mai eficient decât sancţiunile şi nu va invoca măsurile de salvgardare posibile conform Tratatului de Aderare".

Sunt amintite, în schimb, alte măsuri ce ar putea fi luate în viitor, dacă lupta anticorupţie va rămâne fără rezultate din cauza lipsei de "sprijin fără echivoc" din partea clasei politice şi a unei părţi a sistemului judiciar (CSM, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). În acest context, Comisia Europeană avertizează că decizia de a primi sau nu România în spaţiul Schengen şi zona Euro va ţine cont şi de progresele în combaterea corupţiei.

"Cetăţenii români merită să aibă acces la toate beneficiile statutului de ţară membră UE - ei au fost de acord cu aderarea la UE aşteptându-se ca aceasta să ajute la consolidarea statului de drept şi la eliminarea corupţiei", este premisa de la care porneşte evaluarea Comisiei.

"Eşecul în a face suficiente progrese în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare şi de a risipi dubiile privind capacitatea României de a combate corupţia privează cetăţenii români de aceste drepturi şi erodează încrederea lor în statul de drept. Ar putea avea efecte descurajatoare pe termen lung asupra performanţelor economiei româneşti, împiedicând investiţiile străine atât de necesare. Va influenţa şi evaluarea României în ceea ce priveşte pregătirea ei pentru a prelua responsabilităţi şi a deţine un rol mai amplu în numele altor state membre, ceea ce ar fi necesar, dacă doreşte să adere la spaţiul Schengen şi zona Euro", se arată în documentul obţinut de NewsIn.

Nu sunt uitate nici fondurile europene, care ar putea fi blocate – după modelul aplicat Bulgariei – în cazul în care administraţia nu funcţionează corect. "Utilizarea adecvată a fondurilor UE de preaderare şi a fondurilor structurale va fi posibilă doar dacă există o capacitate administrativă adecvată şi un control eficient al conflictelor de interese, fraudelor şi neregulilor financiare", avertizează Comisia Europeană.

Parlamentul politizează dosarele de corupţie

Raportul CE critică "politizarea" dosarelor de corupţie la nivel înalt de către Parlamentul României, care "trebuie să demonstreze un angajament lipsit de echivoc în favoarea eradicării corupţiei la nivel înalt".

"Nu s-a înregistrat niciun progres real în zece cazuri-cheie implicând foşti miniştri. Aceasta se datorează parţial faptului că Parlamentul a blocat investigarea şi parţial faptului că aceste cazuri au fost respinse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a invalidat decizii anterioare", se arată în proiectul de raport.

"Politizarea cazurilor de corupţie de către Parlamentul României şi eşecul sistemului judiciar în emiterea de sentinţe în cazuri de corupţie la nivel înalt a slăbit respectul pentru statul de drept", remarcă Executivul european.

În plus, dezbaterile din Parlament pe tema amendamentelor la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală "care ţinteau restricţionarea colectării anumitor probe creează nesiguranţă în plan legal şi influenţează negativ investigaţiile în curs. Această incertitudine legală duce, de asemenea, la reticenţă din partea corpului judiciar de a-şi continua cazurile, dat fiind că este neclar dacă probele adunate azi vor fi acceptabile mâine".

Pe de altă parte, fără condamnări în cazurile de corupţie la nivel înalt nu se poate recupera încrederea publicului în statul de drept, avertizează CE. "Angajamentul şi asumarea reformei trebuie să fie înrădăcinate în întreg spectrul politic şi în interiorul sistemului judiciar. Încrederea publică în lupta împotriva corupţiei va fi restabilită numai prin prezentarea de rezultate şi condamnări în cazurile de corupţie la nivel înalt", potrivit schiţei de raport.

Procurorii îşi fac treaba, judecătorii blochează

Activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) este apreciată în raportul CE, în schimb deciziile judecătorilor sunt criticate pentru lipsa de consistenţă şi "blândeţea" sancţiunilor aplicate în cazuri de corupţie: "Deşi DNA continuă să arate în mod consistent rezultate pozitive în lansarea de anchete în cazurile de corupţie la nivel înalt, sentinţele în justiţie rămân blânde şi inconsistente".

Raportul CE remarcă la capitolul "progrese" faptul că DNA nu a fost comasată sau dizolvată în alte structuri ale procuraturii, păstrându-se "stabilitatea cadrului instituţional şi legal de combatere a corupţiei".

Un obstacol în combaterea eficientă a corupţiei este însă "nesiguranţa legală" şi "inconsistenţa în jurisprudenţă" furnizată de curţile superioare precum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în unele cazuri de corupţie la nivel înalt, remarcă Executivul european.

Recurgerea frecventă la ordonanţele de urgenţă este o altă problemă ce împiedică "aplicarea uniformă şi consistentă a legii".

"Această practică creează suprapuneri şi contradicţii şi duce la neajunsuri procedurale în implementare. Jurisprudenţa inconsistentă din partea curţilor superioare duce, în schimb, la incertitudine legală. Toţi aceşti factori slăbesc sistemul judiciar, rezultând adesea decizii judecătoreşti blânde şi frecvente suspendări ale sentinţelor. Aspectul este problematic mai ales în cazurile de corupţie", subliniază Comisia Europeană.

Executivul european solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) "să adopte o poziţie fără echivoc privind lupta împotriva corupţiei la nivel înalt în contextul actualei dezbateri politice controversate din Parlament". De asemenea, CSM trebuie "să ia măsuri pentru a garanta transparenţa şi eficienţa sistemului judiciar şi să-şi consolideze propria responsabilitate".  În ceea ce priveşte politica de personal, CSM "trebuie încă să-şi dezvolte credibilitatea în sistemul judiciar oferind soluţii sustenabile privind deficienţele de personal şi management", arată CE.

"Deşi CSM are baze solide, nu şi-a exercitat încă în mod consistent mandatul său deplin, cu precădere în ceea ce priveşte investigaţiile proactive asupra cazurilor disciplinare. Mai trebuie ca inspectoratul să dezvolte nişte linii directoare şi să-şi stabilească un portofoliu de investigaţii din oficiu. CSM se mişcă încet atunci când e vorba de luarea unor decizii de management sau disciplinare. Sancţiunile pe care le impune sunt adesea inconsecvente", a constatat Comisia, potrivit schiţei de raport.

Agenţia Naţională de Integritate trebuie să confirme

Printre "progresele modeste" se numără şi înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, unul dintre cele patru obiective de referinţă (benchmarks) pe care România trebuie să le îndeplinească în domeniul justiţiei şi al luptei anticorupţie, potrivit mecanismului de cooperare şi verificare al Comisiei Europene.

"În prima jumătate a anului 2008, România a făcut un important pas înainte prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Acest organism trebuie să demonstreze acum că poate monitoriza fluxurile financiare, poate depista şi sancţiona apariţia unor averi nejustificate şi poate reglementa conflictele de interese", se arată în proiectul de raport.

Executivul european remarcă faptul că de la ultimul său raport publicat la începutul lunii februarie, ANI şi-a recrutat personalul de bază şi a început să investigheze cazuri.
"Este prea devreme pentru a-i judeca în mod obiectiv performanţa în ceea ce priveşte cazurile şi calitatea deciziilor sale (adică sancţiunile). La fel, este prea devreme pentru a aprecia dacă mandatul legal al ANI este suficient de robust. Rolul de supervizor pe care îl are Consiliul Naţional de Integritate (CNI) poate fi judecat numai pe baza viitoarelor sale acţiuni", se arată în raport.

Proiectul de raport obţinut de NewsIn conţine şapte pagini şi reprezintă evaluarea politică a reformei justiţiei şi luptei anticorupţie, fiind redactat de Secretariatul General aflat în subordinea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Evaluării politice i se adaugă însă una tehnică, realizată de Comisariatul Justiţie, Libertăţi Civile şi Securitate aflat în subordinea comisarului Jacques Barrot. Aceasta conţine 16 pagini şi urmăreşte în detaliu situaţia în care se află fiecare obiectiv de referinţă.

Primul obiectiv de referinţă cere o transparenţă şi o eficienţă sporită a actului de justiţie, în special prin consolidarea capcităţii şi răspunderii CSM, precum şi prin raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală.

Al doilea obiectiv se referă la înfiinţarea ANI, care trebuie să verifice averea, incompatibilităţile şi potenţialele conflicte de interese, precum şi să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată decide sancţiuni disuasive.

Obiectivul nr. 3 solicită continuarea realizării unor anchete profesioniste şi imparţiale în cazul sesizărilor de corupţie la nivel înalt.

Ultimul obiectiv de referinţă urmăreşte adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală.

Varianta finală a raportului, care va fi o îmbinare a evaluării politice cu cea tehnică şi care mai poate suferi modificări de ton şi accente, va fi adoptată miercuri în Colegiul Comisarilor, urmând a fi publicată imediat după aceea.

NewsIn prezintă în documentul ataşat o traducere integrală (aparţinând agenţiei) a evaluării politice realizate de Secretariatul General al Comisiei Europene.