Christian Maas, director de comunicare in cadrul Metro Germania, a declarat pentru Business Standard ca "scopul este de a integra tehnologia RFID in procesul de livrare si aprovizionare din reteaua din Germania. In afara Germaniei, deocamdata, numai in China mai utilizam RFID, pentru eficientizarea livrarilor din aceasta tara catre noi". El nu a respins posibilitatea ca, odata adoptata in Germania, tehnologia RFID sa fie extinsa la toate sucursalele Metro din lume, inclusiv de la noi. Metro Romania nu a comentat in niciun fel, insa un reprezentant al companiei nu a negat posibilitatea ca RFID sa fie implementata si in reteaua din Romania.
Anul trecut, grupul Metro (Cash&Carry si Real) a realizat vanzari in Romania de peste 1,5 miliarde euro. Tehnologia RFID ar putea genera economii serioase afacerii Metro in tara noastra.
In aceasta prima etapa, tehnologia RFID va fi implementata in 60 de magazine Cash&Carry, 100 de magazine Real, noua centre regionale de distributie si alte cateva locatii de vanzari cu ridicata, din Germania.
Potrivit lui Gerd Wolfram, directorul executiv al diviziei IT din cadrul Metro, grupul ar putea economisi pana la sase milioane de euro pe an in Germania, numai prin utilizarea RFID pentru citirea automata a etichetelor de pe paletii cu marfa. Asa ca retailerul german le-a solicitat furnizorilor sai sa adopte, la randul lor, etichetele radio, iar cei care nu se vor conforma, vor plati o taxa de livrare.
Grupul Metro (vanzari anuale de aproape 60 miliarde de euro) face acest efort operational pentru cresterea eficientei livrarilor, a comenzilor lansate furnizorilor, pentru urmarirea stocurilor etc., fiind unul dintre primii retaileri din Europa care adopta RFID.
Un alt mare retailer, Wall Mart, din Statele Unite, este deja angajat de ceva timp intr-un efort similar de adoptare a tehnologiei radio. Wall Mart a intampinat probleme la nivel de acuratete a citirii etichetelor, ceea ce a amanat finalizarea procesului de implementare. Potrivit lui Gerd Wolfram, insa, Metro a constatat o rata a citirii etichetelor intre 95% si 100%, ceea ce a fost considerat mai mult decat suficient.
Dar chiar si asa, RFID aduce o eficientizare uluitoare pentru simplul motiv ca oamenii de la aprovizionare nu mai trebuie sa alerge in jurul paletilor pentru a scana de aproape etichetele cu cod de bare. Mai mult, RFID permite urmarirea traseului produselor din paleti pe rafturi si, mai departe, la case, realizarea de rapoarte de fluiditate a aprovizionarii, eficientizarea modului de asezare a produselor in rafturi etc..
Wolfram considera ca decizia Metro va influenta masiv si alti retaileri majori, precum Tesco din Marea Britanie, Best Buy si Target in Statele Unite. "In Japonia, nivelul a fost deja coborat la nivel de consumator, dar nu se prea vorbeste", a declarat Wolfram, citat de RFID Journal.
Parlamentul European priveste cu suspiciune tehnologia RFID
Grupul stiintific de evaluare a optiunilor tehnologice, din cadrul Parlamentului European, a elaborat un studiu in care evalueaza impactul utilizarii RFID (Radio Frequency Identification - tehnologie de identificare prin radio) in viata de zi cu zi a europenilor, de la aplicarea tehnologiei pe cardurile de credit si pasapoarte, pana la folosirea ei in distributie si transporturi.
Studiul, intitulat "RFID si managementul identitatii in viata de zi cu zi", trage concluzia ca "exista un echilibru precar intre beneficiile acestei tehnologii si posibila utilizare in scopuri incorecte a informatiei generate. In plus, tehnologia este prea noua, iar oamenii stiu mult prea putine despre ea pentru a se putea emite o prognoza asupra impactului ei". Tehnologia RFID permite scanarea si identificarea oricarei entitati (persoana sau obiect) care are asupra sa o eticheta cu emitator radio. In prezent, tehnologia folosita pentru identificare este bazata pe codul de bare, care permite identificarea unui anumit produs intr-o baza de date si asocierea sa cu o serie de informatii (pret, termen de valabilitate, producator etc.). Tehnologia RFID este insa criticata pentru potentiala incalcare a dreptului la intimitate al individului. Un exemplu vine din supermagazin: daca produsele ar purta etichete cu RFID, managementul magazinului ar putea reconstitui traseul fiecarui cumparator prin fata rafturilor si aceasta i-ar permite sa lanseze oferte personalizate individual. Codul de bare nu permite decat generarea de statistici pasive, de genul "sambata se vinde de trei ori mai multa apa minerala". RFID ar ajuta la generarea de statistici de genul "sambata, un cumparator din patru cumpara apa minerala imediat ce intra in magazin, si apoi se indreapta catre sectorul mezeluri".
Mod de functionare
Cele doua elemente principale sunt eticheta cu microchip si antena incorporata, respectiv cititorul, care emite unde electromagnetice catre antena, pe o frecventa comuna, presetata. Energia necesara functionarii microchipului etichetei provine de la campul eletromagnetic generat de cititor. Pe acest microchip se pot stoca destul de multe informatii - depinde de furnizor si de cererile cumparatorului. In general, acest microchip poate stoca 2K de date, suficient pentru un set de informatii de baza despre produsul respectiv, dar companiile prefera o simpla "placuta de inmatriculare", care sa poata stoca 96 de biti, fiind mult mai ieftina si mai utila pentru majoritatea aplicatiilor. O asemenea placuta, realizata din silicon, a ajuns sa coste numai 0,05 dolari. Cat despre cititoare, acestea costa intre 500 si 2.000 de dolari, in functie de caracteristici, la care
se adauga pretul antenei, care porneste de la 250 de dolari. Acestea sunt tarife-lista, care pot scadea considerabil in cazul comenzilor masive.
Ce este RFID?
Radio Frequency Identification (Identificare Radio) este un termen generic ce defineste tehnologia care utilizeaza unde radio pentru identificarea obiectelor. RFID se bazeaza pe un microchip de care este atasata o antena (ansamblul este denumit "eticheta RFID"), antena permitand transmiterea datelor stocate pe chip catre un cititor. Cititorul converteste undele radio in informatie in format digital, accesibila prin computere.
Parlamentul European priveste cu suspiciune tehnologia RFIDGrupul stiintific de evaluare a optiunilor tehnologice, din cadrul Parlamentului European, a elaborat un studiu in care evalueaza impactul utilizarii RFID (Radio Frequency Identification - tehnologie de identificare prin radio) in viata de zi cu zi a europenilor, de la aplicarea tehnologiei pe cardurile de credit si pasapoarte, pana la folosirea ei in distributie si transporturi.
Studiul, intitulat "RFID si managementul identitatii in viata de zi cu zi", trage concluzia ca "exista un echilibru precar intre beneficiile acestei tehnologii si posibila utilizare in scopuri incorecte a informatiei generate. In plus, tehnologia este prea noua, iar oamenii stiu mult prea putine despre ea pentru a se putea emite o prognoza asupra impactului ei". Tehnologia RFID permite scanarea si identificarea oricarei entitati (persoana sau obiect) care are asupra sa o eticheta cu emitator radio.
In prezent, tehnologia folosita pentru identificare este bazata pe codul de bare, care permite identificarea unui anumit produs intr-o baza de date si asocierea sa cu o serie de informatii (pret, termen de valabilitate, producator etc.). Tehnologia RFID este insa criticata pentru potentiala incalcare a dreptului la intimitate al individului.
Un exemplu vine din supermagazin: daca produsele ar purta etichete cu RFID, managementul magazinului ar putea reconstitui traseul fiecarui cumparator prin fata rafturilor si aceasta i-ar permite sa lanseze oferte personalizate individual. Codul de bare nu permite decat generarea de statistici pasive, de genul "sambata se vinde de trei ori mai multa apa minerala". RFID ar ajuta la generarea de statistici de genul "sambata, un cumparator din patru cumpara apa minerala imediat ce intra in magazin, si apoi se indreapta catre sectorul mezeluri".
RFID sau coduri de bare?
Nu se poate spune ca vreuna dintre tehnologii este mai buna. Sunt doar diferite si au aplicatii diferite, care se suprapun, pe alocuri. Marea diferenta dintre cele doua consta in faptul ca tehnologia codurilor de bare se bazeaza pe contactul vizual intre eticheta si cititor, altfel informatia nu va putea fi citita, asa ca produsele etichetate cu aceasta tehnologie trebuie orientate catre scaner. RFID nu necesita contact vizual, pentru ca etichetele pot fi citite de scaner atata timp cat se afla in raza de actiune a cititorului. Si codurile de bare mai au si alte dezavantaje, principalul avantaj fiind insa costul. Tocmai de aceea, este putin probabil ca RFID sa inlocuiasca aceasta tehnologie in viitorul apropiat - coexistenta fiind scenariul cel mai plauzibil. RFID se poate utiliza pentru orice, de la identificarea vacilor sau a animalelor de casa si pana la localizarea conductelor de petrol introduse in puturile de extractie. Cele mai comune aplicatii sunt cele pentru controlul accesului si urmarirea containerelor.
Eticheta radio Incepe sa cucereasca lumea
Acronimul RFID (Radio Frequency Identification - identificare cu ajutorul undelor radio) defineste o tehnologie inventata inaintea celui de-al doilea razboi mondial si care foloseste astazi la eficientizarea industriei mondiale a distributiei.
Prin 1935, fizicianul scotian Sir Robert Alexander Watson-Watt a inventat radarul - un cititor pe baza de unde radio al oricarui obiect metalic - problema fiind ca radarul nu facea nicio diferenta intre "obiecte" - sa le spunem avioane, pentru ca tocmai incepe cel de-a doilea razboi mondial, si inventia scotianului va salva Anglia de invazia armatelor lui Hitler.
Germanii au fost insa primii care au creat un sistem rudimentar de "etichetare" radio - ei au descoperit ca, daca pilotii fac un looping la intoarcerea din misiune, trimit inapoi un semnal radio diferit, ceea ce permitea operatorilor radar ai Luftwaffe (aviatia militara germana) sa ii deosebeasca de inamici.
Cu toate acestea, tot englezii au fost cei care au inventat sistemul actual de identificare radio: au montat pe fiecare avion un emitator radio care notifica operatorii radar ca au de a face cu un avion "prieten". Astazi, toate avioanele au acest sistem "identify friend or foe" (identifica prietenul sau adversarul). RFID se bazeaza pe exact acelasi principiu. Primele aplicatii "civile" dateaza din anii '60, cand supermagazinele din Statele Unite au inceput sa foloseasca etichete radio antifurt pentru haine. Sistemul functiona simplu - si functioneaza la fel si astazi: la plata, eticheta este scoasa. Nu platesti, eticheta isi face datoria.
Primul patent comercial RFID cu posibilitate de rescriere a etichetei dateaza din 1973. In anii '80, o echipa de cercetatori paraseste Laboratorul National de la Los Alamos (facilitate militara din Statele Unite) si fondeaza o companie specializata tocmai in dezvoltarea de sisteme automatizate de plata a taxelor pe autostrazile americane - bazate pe identificarea radio.
In timp, tot mai multe companii au inceput sa dezvolte tehnologii bazate pe diferite frecvente radio - cu cat frecventa este mai ridicata, cu atat raza de actiune este mai mare. O aplicatie comuna este sistemul antifurt din cheile masinilor, bazat pe o eticheta radio pasiva incorporata in cheie si un cititor in coloana volanului.
Tehnologia RFID in frecventa UHF a fost patentata de IBM la inceputul anilor '90 si ofera o raza de actiune de pana la sapte metri, primele teste fiind realizate la Wall Mart, un lant de supermagazine din Statele Unite. Inainte de a putea face bani din RFID, IBM a avut probleme financiare, la mijlocul deceniului trecut, si a vandut patentul companiei Intermec, furnizor de etichete cu cod de bare. Intermec a aplicat tehnologia RFID, inca foarte scumpa, in numeroase domenii: logistica, transporturi, distributie, agricultura etc.
Impulsul a venit in 1999, cand mai multe corporatii (printre care Procter&Gamble si Gillette) au creat un centru de cercetare si dezvoltare la Massachusetts Institute of Technology cu scopul de a crea un sistem ieftin de etichetare radio, bazat pe un microchip cu memorie minima si stocarea informatiei intr-o baza de date accesibila prin Internet. Astfel, RFID a fost transformat dintr-o tehnologie exotica intr-un sistem de identificare utilizabil in retea, interoperational, eficient si la un cost rezonabil. Pentru prima data, o livrare putea fi scanata automat si informatia trimisa la toate entitatile comerciale interesate.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
