Euro a sărit la 5,33 lei pe interbancar. Fug banii din România sau e doar teamă? Ce arată cifrele

Euro a sărit joi după-amiază până la 5,3347 lei pe piața interbancară, potrivit Economica.net, iar unele surse au raportat chiar 5,34-5,35 lei. Mișcarea a venit după ce Banca Națională publicase deja cursul oficial al zilei, de 5,2777 lei, puțin sub cel de miercuri. Un salt de aproape 1,1% într-o singură după-amiază e rar pentru leu: în ultimii ani, cursul oficial a făcut mișcări de această mărime doar în câteva zile, cele mai mari în mai 2025, în plină criză electorală.

Contextul e cunoscut. Pe 30 septembrie, Parlamentul a respins guvernul propus de Siegfried Mureșan, iar vineri agenția S&P anunță ratingul țării, acum la ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții. Întrebarea pe care și-o pun mulți: ies banii din România sau e doar speculație?

Leul a pierdut aproape 4% într-un an

Dincolo de agitația de joi, tendința e clară. Pe 1 octombrie 2025, cursul oficial era 5,0820 lei. Acum e 5,2777, adică euro s-a scumpit cu 3,9%. Recordul istoric al cursului oficial a fost atins pe 23 septembrie, la 5,2788 lei.

Graficul arată și cum s-a produs deprecierea: nu treptat, ci în trepte. Leul a stat aproape nemișcat luni întregi, apoi a cedat brusc în momente de tensiune, în mai 2025 și în mai 2026. Așa arată un curs pe care banca centrală îl ține sub control, dar nu la orice preț.

Semnele că pleacă bani

Cel mai puternic semnal vine din rezervele BNR. Rezervele valutare au scăzut în septembrie de la 64,9 la 60,1 miliarde de euro, cu 4,8 miliarde într-o singură lună. Aproximativ 2,7 miliarde s-au dus pe plăți la datoria externă a statului, explică BNR. Pentru restul, banca centrală vorbește doar de modificări ale rezervelor minime ale băncilor și de alte operațiuni. BNR nu publică sumele cu care intervine pe piață, așa că nu se poate spune exact cât a folosit ca să tempereze leul.

Al doilea semnal: statul se împrumută tot mai scump. La licitația din 24 septembrie, Ministerul Finanțelor a vândut doar 290 de milioane de lei din cele 500 planificate, la un randament mediu de 7,42%. La o licitație similară din august, randamentul fusese de 6,82%, potrivit presei economice. Pe piața secundară, randamentul titlurilor pe 10 ani a ajuns la 7,4-7,6%, maximul anului.

Adrian Codirlașu, de la CFA România, a spus pentru Agerpres că e „posibil” ca unii investitori străini să fi vândut titluri în lei și să fi ieșit cu banii din țară. A prezentat-o însă ca ipoteză, nu ca un fapt confirmat.

De ce nu arată a fugă masivă

Trei lucruri temperează scenariul unei fugi a capitalului.

Străinii au mai puțin de vândut decât în trecut. La finalul lui mai, investitorii nerezidenți dețineau 17,4% din titlurile de stat în lei, cel mai mic nivel din 2021, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. În 2023, ponderea lor ajunsese la 26,4%.

BNR nu se apără ca în fața unui atac speculativ. Când speculatorii pariază masiv împotriva unei monede, banca centrală „usucă” de obicei lichiditatea în lei, iar dobânzile pe termen foarte scurt sar mult peste dobânda-cheie. Acum, ROBOR pe o zi e 6,03%, sub dobânda de politică monetară de 6,50%. Dobânzile au urcat, dar ordonat. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a vorbit joi despre „volatilitate mai mare”, nu despre o tendință clară, recunoscând că septembrie „n-a fost deloc o lună liniștită”.

Comparația cu mai 2025. Atunci, în criza alegerilor prezidențiale, rezervele totale au scăzut cu aproape 11%, iar băncile estimau că BNR a cheltuit 6-8 miliarde de euro ca să apere leul. Acum, partea din scăderea rezervelor care nu e explicată de plata datoriei e de cel mult aproximativ 2 miliarde.

Problema de fond: România are nevoie de prea mulți bani din afară

Dacă nu e o fugă, de ce e leul atât de sensibil? Pentru că economia depinde tot mai mult de bani din exterior, iar aceștia vin tot mai greu. Datele BNR pentru primele șapte luni din 2026 arată:

Iar rezervele BNR acoperă acum doar 91,4% din datoria externă pe termen scurt. Pe scurt: România cheltuie în afară mult mai mult decât încasează, iar investițiile străine care acopereau o parte din gaură au scăzut cu 77%. Diferența se acoperă din împrumuturi. Când investitorii devin nervoși, cer dobânzi mai mari, iar presiunea se mută pe curs. Asta înseamnă „primă de risc”: nu neapărat bani care pleacă, ci bani care stau, dar cer mai mult ca să rămână.

Ce urmează

Testul real vine vineri. Dacă S&P menține ratingul, presiunea s-ar putea domoli. O retrogradare ar trimite România în categoria considerată speculativă, iar unele fonduri de investiții sunt obligate prin propriile reguli să vândă titlurile unor astfel de țări. Am explicat ce s-ar întâmpla cu banii și ratele românilor într-un astfel de scenariu. Cursul oficial pe care BNR îl va publica vineri, la ora 13, va arăta cât din mișcarea de joi a fost panică de moment.

Ce înseamnă pentru tine

• Dacă ai rate în euro și câștigi în lei, fiecare 10 bani în plus la curs înseamnă o rată mai mare. La o rată de 500 de euro, diferența dintre 5,08 lei (acum un an) și 5,28 lei (acum) e de aproximativ 100 de lei pe lună.
• Dacă ai credit în lei, efectul vine prin dobânzi: ROBOR la 3 luni a trecut de 6%. Am calculat cât cresc ratele.
• Dacă vrei să cumperi euro, nu o face în panică, într-o zi de vârf. Cursul de la casele de schimb și din aplicațiile băncilor include o marjă peste cel interbancar, iar în zilele agitate marja crește.

Surse: BNR (cursuri oficiale, rezerve internaționale la 30 septembrie 2026, balanța de plăți ianuarie-iulie 2026), Ministerul Finanțelor (deținerile nerezidenților, licitația din 24 septembrie), Economica.net (cursul interbancar din 1 octombrie), Agerpres (declarația lui Adrian Codirlașu), DC Business (declarațiile lui Dan Suciu). Foto copertă: Pexels.

---

Despre autor

Redacția Money.ro

Money.ro este publicația românească dedicată economiei personale, piețelor financiare și lumii afacerilor. Scriem despre banii tăi - cum îi câștigi, cum îi investești și cum îi protejezi - cu acuratețea unui ziar financiar și claritatea unui prieten care înțelege piețele. Fondat în 2006, Money.ro ajunge lunar la sute de mii de cititori care vor să înțeleagă ce se întâmplă cu economia României și a lumii, dincolo de jargonul tehnic.