Eurodeputații din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European au adoptat un set de recomandări înaintea celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, în care cer Uniunii Europene să își asume o responsabilitate mai mare pentru susținerea, finanțarea și consolidarea organizațiilor multilaterale, inclusiv a Națiunilor Unite. Textul susține reforma ambițioasă a sistemului ONU, inclusiv a Consiliului de Securitate, și cere ca UE să lucreze pentru obținerea unui loc permanent în acest organism, pe lângă cel deja deținut de Franța, într-o viitoare reformă consensuală.

Pe scurt

1. Comisia AFET a adoptat recomandări pentru poziția UE înaintea sesiunii din septembrie 2026 a Adunării Generale a ONU.
2. Eurodeputații cer Uniunii Europene să își asume un rol mai mare în susținerea și finanțarea sistemului multilateral, inclusiv a ONU.
3. Textul susține reforma Consiliului de Securitate al ONU și limitarea veto-urilor care blochează acțiuni esențiale, mai ales în cazuri de crime de război și crime împotriva umanității.
4. AFET cere ca UE să urmărească obținerea unui loc permanent în Consiliul de Securitate, pe lângă cel ocupat deja de Franța.
5. Eurodeputații cer sprijin deplin pentru Curtea Penală Internațională și Curtea Internațională de Justiție și solicită întărirea instrumentelor europene de protejare a independenței acestor instanțe.

Recomandările adoptate de AFET reafirmă sprijinul ferm pentru multilateralism eficient, pentru o guvernanță globală puternică și pentru respectarea și aplicarea drepturilor universale ale omului. Textul exprimă îngrijorare față de tentativele unor actori de a submina legitimitatea și structurile de guvernanță ale ONU sau de a politiza funcționarea organismelor sale. În același timp, eurodeputații afirmă că un sistem multilateral stabil, fiabil și echitabil, precum și forurile multilaterale cum este ONU, sunt esențiale pentru garantarea păcii și securității într-un context de tensiuni geopolitice accentuate și trebuie, prin urmare, să facă parte din arhitectura de securitate a Uniunii Europene. Un element central al documentului este apelul către Uniunea Europeană de a-și mări rolul în sprijinirea ordinii multilaterale. Eurodeputații spun că, într-un moment în care alți actori globali, în special aliați tradiționali ai UE, se retrag, Uniunea ar trebui să își asume o responsabilitate mai mare pentru susținerea, finanțarea și întărirea organizațiilor multilaterale, inclusiv a ONU. Astfel, documentul nu se limitează la apărarea principiilor multilaterale, ci leagă direct credibilitatea acestora de o implicare mai puternică a Bruxellesului. Pe reforma ONU, AFET susține o schimbare ambițioasă a sistemului, cu accent pe Consiliul de Securitate, pe care îl descrie ca fiind prea des paralizat de veto-urile membrilor permanenți. În viziunea eurodeputaților, reforma ar trebui să urmărească un Consiliu de Securitate mai eficient și mai incluziv, care să reflecte mai bine realitățile globale actuale. Documentul spune și că această reformă ar trebui să limiteze veto-urile care blochează acțiuni esențiale ale ONU, mai ales în cazuri de crime de război și crime împotriva umanității. În același capitol, textul formulează una dintre cele mai puternice poziții politice ale sale, afirmând că Rusia și-a pierdut legitimitatea morală ca membru permanent al Consiliului de Securitate prin încălcarea flagrantă a Cartei ONU, inclusiv prin războiul purtat împotriva Ucrainei. În paralel, eurodeputații cer Uniunii Europene să lucreze pentru obținerea unui loc permanent în Consiliul de Securitate, pe lângă cel deja ocupat de Franța, în cadrul unei viitoare reforme consensuale a acestui organism. Recomandările merg mai departe și spre reforma mai largă a sistemului ONU. Eurodeputații cer ca UE să colaboreze cu statele membre ONU, cu sistemul Națiunilor Unite și cu secretarul general al ONU pentru avansarea agendei de reformă „UN80” și a planului de acțiune asociat acesteia. În felul acesta, documentul plasează poziția Parlamentului European nu doar în logica unei reacții la blocajele actuale, ci și într-o dezbatere mai amplă despre viitorul instituțional al organizației. Un alt capitol important este cel consacrat instanțelor internaționale. Textul cere Uniunii Europene să își intensifice eforturile și să sprijine pe deplin independența și imparțialitatea altor organisme internaționale, în special Curtea Penală Internațională și Curtea Internațională de Justiție. Eurodeputații afirmă că aceste instituții sunt esențiale pentru respectarea Statutului de la Roma și reamintesc caracterul obligatoriu al ordinelor Curții Internaționale de Justiție. În același timp, ei deplâng amenințările fără precedent la adresa Curții Penale Internaționale, inclusiv din partea Statelor Unite, și cer activarea, aplicarea eficientă și întărirea „blocking statute” al UE pentru a proteja independența și funcționarea acestor organisme judiciare. Documentul a fost aprobat în comisie cu 52 de voturi pentru, 18 împotrivă și 2 abțineri. Raportorul Andrey Kovatchev a spus: „Pentru prima dată din 2021, Parlamentul European a adoptat o recomandare pentru viitoarea sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite. Această recomandare marchează un pas important în restabilirea rolului Parlamentului în configurarea pozițiilor UE în cadrul ONU. Într-un moment de instabilitate geopolitică în creștere, subliniem nevoia urgentă de reformă semnificativă a ONU și reafirmăm angajamentul nostru puternic față de multilateralismul eficient.” Următorul pas procedural este votul în plenul Parlamentului European. Potrivit documentului, cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU se va deschide la 8 septembrie 2026, la New York. Recomandările AFET vin înaintea sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU și conturează poziția politică a Parlamentului European într-un moment în care sistemul multilateral este prezentat ca fiind sub presiune. Textul leagă apărarea ordinii multilaterale de o implicare mai mare a Uniunii Europene, de reforma instituțiilor ONU și de protejarea instanțelor internaționale. În același timp, documentul încearcă să redea Parlamentului European un rol mai clar în modelarea pozițiilor europene în cadrul ONU. Potrivit raportorului, este pentru prima dată din 2021 când Parlamentul adoptă o astfel de recomandare pentru viitoarea sesiune a Adunării Generale, ceea ce oferă și o dimensiune instituțională distinctă acestui text.