Europa, bantuita de fantomele trecutului

SCHIMBAREA DE ATITUDINE A RUSIEI

Timp de aproape 70 de ani, Europa a respectat un principiu de bază şi anume că graniţele nu ar trebui schimbate cu forţa. În Crimeea - şi în estul Ucrainei - preşedintele rus Vladimir Putin a renunţat la el şi a restabilit doctrine mai vechi şi mai periculoase. Cancelarul german Angela Merkel a avertizat asupra "gândirii învechite în termeni de sfere de influenţă în care dreptul internaţional este călcat în picioare".

 

La sfârşit de an, alte imagini dintr-o altă eră îşi fac apariţia: bombardierele ruse Tu-95 interceptate de avioanele NATO în spaţiul european. În doar 24 de ore, avioanele ruse au fost interceptate de 26 de ori.

 

Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a spus că "lumea se află în pragul unui nou Război Rece", cuvinte care erau de neimaginat în urmă cu un an.

 

Nimeni din Europa nu ştie cât de mari sunt ambiţiile preşedintelui Vladimir Putin sau cât de serios intenţionează acesta să revigoreze teritoriul Noii Rusii sau fostul imperiu sovietic. În timpul Imperiului Rus, Novorosiia a fost un teritoriu tampon din nordul Mării Negre, care ulterior a devenit parte a Ucrainei.

 

PROBLEMELE CARE PERSISTĂ ÎN ZONA EURO

Criza din zona euro, despre care se credea că a fost îngropată în 2013, a revenit în acest an, mai degrabă sub forma stagnării. Anul 2014 a marcat limitele politicii de austeritate.

 

La acest sfârşit de an, zona euro este aproape de recesiune. Economia sa a crescut modest cu 0,2 la sută în al treilea trimestru alunecând către deflaţie. Cele trei mari economii ale zonei euro au înregistrat un declin al producţiei în noiembrie. Noua ameninţare este lipsa creşterii economice şi rata ridicată a şomajului.

 

TRAGEDIA GREACĂ NU S-A ÎNCHEIAT

Grecia, care a fost vreme îndelungată epicentrul crizei, pare că se îndreaptă către ieşirea din această situaţie. Dar instabilitatea politică a revenit. Eşecul Parlamentului de a alege preşedintele ţării va conduce la alegeri legislative anticipate în 2015.

 

Perspectiva nelinişteşte oficialii de la Bruxelles, până în punctul în care aceştia au emis avertizări şi s-au arătat subiectivi. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: "Presupun că grecii ... ştiu foarte bine ce ar însemna nişte alegeri greşite pentru Grecia şi zona euro".

 

Anul 2014 a cunoscut şi o ascensiune a partidelor antisistem, multe dintre ele antieuropene. În Franţa, Frontul Naţional al lui Marine Le Pen a câştigat alegerile europene, iar în Marea Britanie pe primul loc s-a clasat UKIP. În Italia, deşi Matteo Renzi a obţinut o victorie impresionantă, cel de-al doilea cel mai popular lider este Matteo Salvini, preşedintele Ligii Nordului, un partid antiimigraţie, care a afirmat că Europa de astăzi nu poate fi reformată. Chiar şi în Germania, un partid eurosceptic, AfD, a câştigat teren.

 

mai multe, pe mediafax.ro