Războiul din Orientul Mijlociu a majorat în 44 de zile cu peste 22 de miliarde de euro factura Uniunii Europene pentru importurile de combustibili fosili, fără a aduce „nici măcar o moleculă de energie în plus”, a declarat duminică președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a anunțat că Executivul european pregătește o comunicare cu măsuri imediate și structurale, care va fi prezentată liderilor europeni înaintea reuniunii informale a Consiliului European de săptămâna viitoare din Cipru.

Pe scurt

1. Comisia Europeană spune că, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, factura UE pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 22 de miliarde de euro în 44 de zile.
2. Ursula von der Leyen a afirmat că perturbările aprovizionării energetice din Golf vor continua o perioadă, chiar dacă ostilitățile s-ar opri imediat.
3. Comisia pregătește pentru liderii UE măsuri privind coordonarea achizițiilor de gaze, umplerea depozitelor, eliberarea stocurilor de petrol și protejarea gospodăriilor vulnerabile și a sectoarelor expuse.
4. Executivul european va consulta chiar din această săptămână statele membre privind reguli mai flexibile pentru ajutoarele de stat, cu obiectivul adoptării unui cadru temporar încă din aprilie.
5. Von der Leyen a legat actuala criză de nevoia accelerării energiei regenerabile, a energiei nucleare, a rețelelor, a stocării și a electrificării economiei europene.

Președinta Comisiei a declarat că Executivul european a avut o dezbatere de orientare concentrată în principal pe impactul economic al crizei din Orientul Mijlociu asupra Uniunii Europene. Potrivit declarației sale, conflictul durează de 44 de zile, iar Bruxellesul consideră că închiderea în curs a Strâmtorii Hormuz produce efecte economice majore și că restabilirea libertății de navigație este de importanță esențială pentru Uniune. În același timp, Comisia și-a exprimat îngrijorarea că loviturile continue asupra Libanului riscă să compromită întregul proces și a anunțat mobilizarea stocurilor ReliefEU pentru a furniza ajutor imediat populației libaneze. Von der Leyen a spus că, de la începutul conflictului, „factura noastră pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 22 de miliarde de euro. 44 de zile, 22 de miliarde de euro, nici măcar o moleculă de energie în plus.” Ea a adăugat că această cifră arată impactul enorm al crizei asupra economiei europene și că, chiar dacă ostilitățile ar înceta imediat, perturbările aprovizionării energetice din Golf vor continua pentru o perioadă. În acest context, Comisia vrea să prezinte liderilor la următorul Consiliu European informal din Cipru o serie de măsuri discutate deja la nivelul colegiului comisarilor, într-o comunicare programată pentru miercurea de dinaintea reuniunii. Primul pachet de măsuri vizează coordonarea între statele membre. Președinta Comisiei a spus că unitatea este forța Uniunii în orice criză și a invocat experiența din criza energetică din 2022, când EU Energy Platform a contribuit la agregarea a 90 de miliarde de metri cubi de achiziții de gaze și la corelarea a 77 de miliarde de metri cubi între cumpărători și furnizori. Potrivit declarației, Executivul vrea acum să meargă mai departe prin coordonarea la nivel UE a umplerii depozitelor de gaze, pentru a evita ca statele membre să intre simultan pe piață și să concureze unele împotriva altora. Comisia mai anunță că va coordona eliberarea stocurilor de petrol pentru a obține cel mai mare efect posibil și că va urmări ca măsurile de urgență ale statelor membre să nu afecteze piața unică. Al doilea element se referă la protejarea gospodăriilor vulnerabile și a sectoarelor economice afectate de prețurile ridicate la energie. Von der Leyen a spus că măsurile trebuie să fie țintite, rapide și temporare, lecții desprinse din criza energetică precedentă. Comisia afirmă că va discuta cu statele membre și va prezenta exemple de bune practici privind proiectarea schemelor de sprijin pentru venituri. În paralel, Executivul va consulta deja în această săptămână statele membre privind reguli mai flexibile pentru ajutoarele de stat, astfel încât guvernele să aibă mai mult spațiu pentru sprijin temporar destinat celor mai expuse sectoare. Obiectivul declarat de președinta Comisiei este ca noul cadru temporar pentru ajutoarele de stat să fie adoptat încă din aprilie. Al treilea set de măsuri imediate urmărește reducerea cererii de energie. Șefa Executivului european a spus că „cea mai ieftină energie este, desigur, energia pe care nu o folosim” și că Bruxellesul analizează pârghii de eficiență energetică, inclusiv renovarea clădirilor și înnoirea echipamentelor în operațiunile industriale. Aceste măsuri, împreună cu altele, vor constitui nucleul comunicării pe care Comisia o va pune pe masa liderilor europeni săptămâna viitoare. Pe lângă răspunsul de urgență, von der Leyen a prezentat și elemente structurale menite să reducă prețurile energiei și să ofere o formă de amortizare pentru cetățeni și întreprinderi. Ea a reluat împărțirea costurilor din factura energetică în patru componente, sursa de energie, costurile de rețea, taxele și contribuțiile, respectiv ETS, pe care l-a descris drept componenta cea mai mică. În ceea ce privește ETS, Comisia spune că a propus deja modificări la Market Stability Reserve, prin oprirea anulării certificatelor și întărirea capacității rezervei, pentru a spori stabilitatea și predictibilitatea prețurilor ETS fără pierderea semnalului de preț. Președinta Comisiei a mai anunțat că statele membre vor fi consultate în curând asupra unor benchmark-uri ETS actualizate și că revizuirea completă a sistemului ETS este în continuare programată pentru luna iulie. În plus, Comisia afirmă că lucrează la propuneri legislative privind celelalte două componente ale facturii, taxele pe electricitate și costurile de rețea, iar discuția de duminică a confirmat că aceste propuneri vor fi prezentate în mai. În analiza sa, von der Leyen a insistat însă că cea mai mare parte a facturii energetice rămâne costul sursei de energie în sine și a legat direct această realitate de blocajul de facto din Strâmtoarea Hormuz. Ea a spus că această nouă criză a combustibililor fosili, a doua în doar câțiva ani, arată că Europa plătește un preț foarte ridicat pentru supradependența sa de combustibilii fosili. Pe această bază, președinta Comisiei a apărat explicit direcția de decarbonizare și a prezentat energia regenerabilă și energia nucleară drept active europene interne. Ea a afirmat că strategia europeană trebuie să se concentreze pe extinderea energiei produse în Europa, accesibile și fiabile, iar „gama largă de surse regenerabile pe care o avem, dar și energia nucleară, desigur” oferă independență, predictibilitate și securitate energetică. Potrivit declarației, singura ieșire durabilă din dependența de combustibili fosili este modernizarea prin mutarea producției de electricitate către surse regenerabile și nucleare și prin electrificarea economiei cât mai rapid posibil. Von der Leyen a spus că energia regenerabilă și energia nucleară reprezintă deja peste 70% din producția de electricitate a Europei, dar că este nevoie de mai multă integrare a acestor surse în sistem. Potrivit acesteia, volume mari de energie curată rămân nefolosite sau chiar irosite, ceea ce impune investiții în stocare, flexibilitate și accelerarea conexiunilor la rețea. În acest context, ea a reamintit că Executivul a prezentat în decembrie Grids package și a cerut co-legislatorilor să urgenteze adoptarea lui până la sfârșitul verii, considerând că termenul inițial, la finalul anului, este prea lent în raport cu urgența situației. În paralel, Comisia spune că va prezenta înainte de vară și o strategie de electrificare care va include o nouă țintă ambițioasă la nivel european. Von der Leyen a afirmat că Europa rămâne în urmă la electrificare față de China și Statele Unite și că vor trebui eliminate obstacolele de reglementare rămase, concomitent cu mobilizarea investițiilor. Pe componenta financiară, ea a încurajat din nou statele membre să folosească mai bine fondurile europene existente, inclusiv fondurile de coeziune, pentru rețele, stocare și baterii. Totodată, Comisia va convoca o conferință de investiții pentru a mobiliza capital privat în aceste domenii. În plan geopolitic, președinta Comisiei a spus că orice acord va trebui să răspundă preocupărilor ridicate de programul nuclear și balistic al Iranului și de acțiunile care obstrucționează navigația prin Strâmtoarea Hormuz. Ea a spus de asemenea că securitatea este indivizibilă și că nu poate exista stabilitate în Orientul Mijlociu sau în Golf în timp ce Libanul este în flăcări. În ceea ce privește încetarea focului fragilă anunțată recent, von der Leyen a mulțumit Pakistanului pentru rolul său în ajungerea la acest punct, dar a spus că negocierile sunt acum blocate și că evoluția situației rămâne incertă. Declarația președintei Comisiei Europene a fost făcută la Bruxelles, la 13 aprilie 2026, după o dezbatere de orientare în cadrul colegiului comisarilor privind impactul situației din Orientul Mijlociu asupra Uniunii Europene. Potrivit textului, principalul accent a fost pus pe efectele economice și energetice ale conflictului, precum și pe pregătirea unei comunicări care urmează să fie prezentată înaintea reuniunii informale a liderilor UE din Cipru. În cadrul aceleiași declarații, Comisia leagă actuala criză de agenda sa energetică și industrială mai largă. Executivul susține că șocul actual confirmă importanța decarbonizării, a accelerării investițiilor în rețele, stocare și baterii, a electrificării economiei și a utilizării mai bune a fondurilor europene deja disponibile, inclusiv a fondurilor de coeziune. Pe acest fundal, comunicarea de săptămâna viitoare este prezentată nu doar ca un răspuns la o urgență geopolitică, ci și ca o etapă în remodelarea structurii energetice a Uniunii.