Europenii anunţă mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte deficitele

Liderii principalelor ţări europene au convenit sâmbătă pentru o aplicare mai suplă a regulilor europene în materie de deficite şi ajutoare de stat pe timpul crizei financiare, dar aceste declaraţii au dat loc imediat unor interpretări divergente.

"Aplicarea Pactului de stabilitate şi creştere va trebui să reflecte circumstanţele excepţionale în care ne aflăm", a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, la finalul unui minisummit al celor patru ţări europene membre G8 - Franţa, Italia, Germania şi Marea Britanie. Sarkozy convocase acest summit în calitate de preşedinte al Consiliului European.

Apelul său reflectă dorinţa, repetată de mai multe ori de Franţa, de a da dovadă de mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte aplicarea Pactului, în contextul încetinirii creşterii economice şi al crizei financiare. Pactul de stabilitate şi creştere prevede criterii stricte în privinţa gradului de îndatorare şi a deficitului pe care au voie să îl atingă statele membre UE.

Miniştrii europeni de finanţe conveniseră deja la jumătatea lunii septembrie să lase "să acţioneze stabilizatorii automaţi". Acest mecanism, prevăzut de Pact, constă în a nu compensa prin măsuri specifice degradarea situaţiei bugetare, în caz de încetinire a creşterii economice, cu condiţia de a nu depăşi limita de 3% de deficit autorizată de Pact.

Franţa, care se apropie periculos de mult de această limită de 3%, pare favorabilă ideii de şi mai multă flexibilitate. Consilierul special al lui Nicolas Sarkozy, Henri Guaino, a declarat astfel că "temporar", adică în condiţiile crizei financiare, criteriile de la Maastricht "nu sunt cea mai mare dintre priorităţi".

Sursa: NewsIn