România continuă să se confrunte cu un nivel ridicat de criminalitate economică, însă creşterea numărului de dosare şi recuperarea unor prejudicii importante arată o direcţie pozitivă. Poliţia Română a prezentat bilanţul pe primele şapte luni din 2025 privind criminalitatea economică. Datele arată atât amploarea fenomenului, cât şi eforturile autorităţilor de a recupera prejudicii considerabile şi de a trimite un semnal de descurajare către reţelele infracţionale.
Evaziunea fiscală – vulnerabilitatea majoră a economiei
Aproape 14.000 de dosare vizează evaziunea fiscală, cu prejudicii estimate la peste 656 de milioane de lei. Practic, aceasta rămâne principala breşă a economiei româneşti, afectând direct bugetul de stat şi capacitatea Guvernului de a finanţa servicii publice. Specialiştii atrag atenţia că evaziunea fiscală perpetuează o competiţie neloială între companii şi descurajează investiţiile.
Fraude comerciale şi înşelăciuni – presiune pe încrederea publicului
Cu aproape 10.000 de dosare de înşelăciune, poliţiştii au confirmat o tendinţă de creştere a fraudelor comerciale. Deşi prejudiciile raportate – 34 de milioane de lei – sunt mai mici decât în cazul evaziunii, impactul psihologic asupra populaţiei şi al mediului de afaceri este major: clienţii devin mai reticenţi, iar partenerii comerciali mai greu de atras.
Contrabanda – fenomen transfrontalier
Confiscarea a aproape 60 de milioane de ţigarete şi a peste 3 tone de tutun arată că România rămâne o ţară de tranzit şi consum pentru reţelele de contrabandă. Prejudiciile, estimate la 127 de milioane de lei, nu înseamnă doar pierderi pentru buget, ci şi consolidarea unor reţele care alimentează şi alte tipuri de criminalitate.



