Potrivit unei scrisori deschise a MTC, decolmatarea sau adâncirea fundului lacului sau orice alte intervenţii fără a se reduce consumul vor fi simple cosmetizări, izvoarele naturale rămânând moarte.

 

"Dacă se continuă exploatarea apei geotermale în acest ritm, după dispariţia lacului termal, următorul afectat, în următorii ani, va fi zăcământul de mică adâncime 1 Mai-Felix, cu consecinţe dezastruoase asupra celor două staţiuni balneoclimaterice. Semnalul dat de secarea izvoarelor termale trebuie să alerteze toate organele şi instituţiile interesate de acest domeniu despre acest pericol real", se arată în comunicat.

 

Izvorul termal sublacustru din Ochiul Mare, care este sursa principală de alimentare a lacului termal cu nuferi, a secat în iarna 2011-2012. Custodele rezervaţiei a înaintat o serie de 19 soluţii care pot duce la refacerea debitului izvorului atât Instituţiei Prefectului Bihor, cât şi instituţiilor locale şi naţionale răspunzătoare de mediu şi zăcământul geotermal.

 

Deoarece gestionarea apei geotermale se află în răspunderea altor instituţii ale statului, care sunt singurele în măsură să monitorizeze şi să intervină asupra exploatării zăcământului de apă geotermală din zona Băilor Felix şi 1 Mai, muzeul a avansat şi ideea ca apa geotermală să fie folosită doar pentru tratamente, aşa cum era prevăzut de la începutul funcţionării celor două staţiuni, gândind nu numai la momentul prezent, ci şi la viitorul staţiunilor balneoclimaterice de lângă Oradea.

 

"Am sugerat ideea reducerii consumului de apă geotermală prin utilizarea de sisteme de recirculare, refiltrare şi reîncălzirea apei respective prin panouri solare, aşa cum se întâmplă în multe ţări ale Europei', se precizează în scrisoarea deschisă.

 

Pentru managementul Rezervaţia naturală Pârâul Peţa se află în curs de evaluare un proiect pe POS MEDIU, depus de Consiliul Judeţean Bihor în parteneriat cu MTC, şi este finalizat un proiect pentru Ecomuzeul 'Ţării Crişurilor', care prevede crearea unui muzeu în aer liber în pădurea de la 1 Mai şi a unui centru de cercetare pentru Rezervaţie, care se va putea demara când se limpezesc problemele de litigii de teren existente pe rol, inclusiv acelea legate de împroprietărirea unor localnici de către autorităţile din Sânmartin cu terenuri în Rezervaţia Naturală.

 

Muzeul a derulat în 2011 un proiect transfrontalier HU-RO cu scopul de a clarifica evoluţia acestui ecosistem lacustru care s-a format pe carst şi de a identifica factorii perturbanţi, cum ar fi poluarea şi monitorizarea biodiversităţii sitului Natura 2000 Lacul Peţea (o serie de rezultate, rapoarte sunt accesibile pe site-ul muzeului), care are pe lângă specii termofile şi o serie de specii protejate de nivel european, ca în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, inclusiv peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.

 

Conducerea muzeului şi-a exprimat deschiderea către orice parteneriate în a pune şi mai bine în valoare rezervaţia naturală, pe care a luat-o în custodie după 2007, în urma unei licitaţii la care instituţia muzeală a fost singurul participant 'şi nimeni altcineva dintre cei ai locului'.

 

Custodele rezervaţiei a precizat că a încercat astfel, cu ajutorul specialiştilor şi al geologilor din domeniu, să depisteze cauzele, enunţate, pentru că o situaţie similară a mai fost în anul 1983 şi izvorul şi-a revenit firesc după o serie de măsuri drastice, de reducere a consumului, aplicate de organele îndreptăţite atunci să intervină în acest sens.

 

Muzeul Ţării Crişurilor a anunţat constant şi a avertizat pe cei în drept să cunoască situaţia şi să intervină într-o astfel de problemă. Ca răsplată pentru sesizările făcute, au fost amendaţi de Garda de Mediu, amendă pe care au contestat-o în justiţie, pentru ceea ce se întâmplă la suprafaţă, când cauza principală se află în subteran.