Financial Times: Aderarea la UE a fost de bun augur pentru România

Aderarea la Uniunea Europeană a fost de bun augur pentru România, aşa începe articolul din Financial Times, dedicat economiei ţării noastre. Jurnaliştii din Regat continuă şi spun încă de când au devenit plauzibile negocierile de aderare, în 1999, ratele de creştere ale PIB-ului au fost în medie de 6% pe an.

În raportul detaliat întocmit de FT referitor la România sunt abordate, pe lângă probleme economice, de investiţii străine şi forţă de muncă şi cele legate de justiţie, politică şi sectorul social. România îndeplineşte deja trei din cele cinci criterii stipulate în tratatul de la Maastricht şi a fixat anul 2014 drept obiectivul de aderare la zona euro, amintesc jurnaliştii britanici.

Totodată, ei precizează că dezvoltarea este însă inegală, iar convergenţa reală este un obiectiv îndepărtat în timp ce vulnerabilităţile nu au întârziat să apară. Creşterea economică este alimentată de consumul casnic, bazat pe o combinaţie de salarii în creştere şi o explozie a creditelor.

Financial Times se reîntoarce în istorie şi aminteşte că după alăturarea la blocul comunitar, România a pierdut însă simţul direcţiei pe care l-a avut în cursul procesului de aderare. Reformele la nivel local sunt limitate, iar o strategie post-aderare clară nu este însă trasată.

În articolul dedicat investiţiilor străine, cotidianul britanic oferă exemplul oraşului Rădăuţi din nordul Moldovei, o localitate inexistentă pe harta investitorilor, spre deosebire de cele amplasate strategic în Transilvania. Britanicii dau exemplul a doi investitori austrieci care au încercat să transforme dezavantajele zonei în avantaje pentru firmele lor care operează în sectorul prelucrării lemnului. Ambele investiţii totalizează 320 de milioane de euro şi vor oferi locuri de muncă pentru 1.200 de locuitori.

Într-un alt articol, Financial Times abordează poziţia economică dominantă pe care şi-a asumă oraşul Cluj la nivel naţional, în special după ce compania finlandeză Nokia a decis să deschidă aici o unitate de producţie. Şomajul este practic inexistent în oraşul transilvănean, în vreme ce studenţii, în număr de peste 100.000 în prezent, şi forţa de muncă din alte zone mai sărace migrează spre Cluj.

Financial Times scrie şi despre sectorul bancar din România unde activează în prezent 41 de astfel de instituţii financiare. Banca Naţională a României analizează alte 20 de cereri de emitere de licenţă bancară depuse de alte bănci europene.

Trecând la capitolul forţă de muncă, cotidianul bvritanic titrează că România încă nu şi-a revenit din exodul de forţă de lucru calificată şi personal specializat. Printre cei care reprezintă noua generaţie de intelectuali care "coordonează renaşterea României", publicaţia îi aminteşte pe regizorul Cristian Mungiu, creatoarea de modă Irina Schrotter şi Monica Macovei, fostul ministru al Justiţiei, prezentată sub titulatura de militant anricorupţie.