Oferta de produse bancare autohtona si cea din statele membre UE arata discrepante uriase referitoare la calitatea serviciilor bancare, dar si la portofoliul propriu-zis de produse.
Ca sa dam cateva exemple, bancherii germani au produse dedicate pensionarilor (denumit “Imprumut testamentar”), carora le achita renta lunara in schimbul ipotecii pe casa. Francezii isi fac cu meticulozitate baze de date cu zilele de nastere ale clientilor, sunandu-i pe acestia de ziua lor pentru a-i felicita si pentru a le oferi imprumuturi cu reduceri de dobanda.
Asta, referindu-ne numai la bancile universale, pentru ca, daca luam bancile de nisa, tertipurile de marketing par a fi infinite in materie de oferta bancara.
De ce serviciile financiare autohtone difera de cele din UE
“Piata bancara romaneasca este mai avansata fata de restul economiei, iar gradul de sofisticare al clientilor se afla la un anumit nivel. De exemplu, instrumentele de hedging sunt inutile in conditiile in care clientii nu sunt pregatiti sa le accepte. Servicii simple, ca Online Banking sau Direct Debit, nu au intrat in rutina romanului, care continua sa prefere sa intre in sucursala pentru simple operatiuni”, a explicat pentru Business Standard Adriana Tudorancea, Director de Produse Retail si Segmente de Clienti de la UniCredit Tiriac Bank.
Explicatiile tin de faptul ca, in Romania, costul riscului este mai mare decat in UE. Bancile de pe pietele emergente sunt mai prudente si din cauza diferentelor avutiei nete a populatiei si a companiilor - ceea ce se reflecta in costul total al creditului. La randul lui, seful Departamentului de Strategii din cadrul BRD SocGen admite ca diferenta dintre serviciile financiare autohtone si cele din UE se datoreaza maturitatii pietei si reglementarilor BNR. “Serviciile financiare romanesti sunt mai sarace si mai scumpe fata de cele europene, mai ales cele de pe segmentele de economisire si bancassurance-ul”, a afirmat pentru Business Standard Jean Baptiste Hueber, directorul executiv al Departamentului de Strategie si Marketing al BRD-Groupe Société.
“In Romania sunt mai putin prezente produsele de economisire: asset management, asigurari de viata si, de asemenea, produsele gen prevoyance”, a explicat Hueber. El a mai sintetizat pentru ziarul nostru principalele diferente dintre oferta de produse bancare pe care o afiseaza bancile autohtone si cele din UE. “Exista cel putin trei diferente. In UE exista o gama mai larga de produse si clienti echipati, la randul lor, cu un numar mai mare de produse bancare. Exista apoi o utilizare mai puternica a tuturor canalelor bancare, inclusiv a canalelor de banca la distanta, mai ales in Marea Britanie si tarile nordice.
Revenind la diferenta din sectorul serviciilor financiare dintre Romania si UE, al treilea element consta in relatia banca-client, mai putin puternica in Romania decat in Franta, de pilda, lucru care se traduce printr-o rata mai ridicata de multibancarizare in Romania si un pret mai ridicat”, a mai declarat Hueber.
Cine finanteaza businessul autohton
Ca peste tot in lume, oamenii de afaceri au doua surse de a obtine banii necesari investitiilor: fie din profitul nerepartizat, fie din surse externe, adica emisiunea de actiuni, cea de obligatiuni sau din finantarile intermediarilor financiari - de obicei banci. “Companiile mari se finanteaza net intr-o proportie mai mare prin fonduri proprii, comparativ cu firmele mici. Situatia este similara cu cea de pe plan international.
Firmele mari, care nu doresc sa fie monitorizate de banci, aleg finantarea directa. Pe partea cererii, firmele determina intermedierea financiara”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Practic, bancile asigura finantarea a 73% dintre companiile nefinanciare si 95% din necesarul financiar al populatiei, arata studiul “Intermedierea financiara”, intocmit recent de specialistii BNR.
In afara bancilor, mai intalnim IFN-urile, care sunt “regii” finantarilor prin leasing, chiar daca respectivele institutii non-bancare se finanteaza, la randul lor, tot de la banci. Urmeaza, la distanta, societatile de credit de consum, cu un grad de concentrare foarte ridicat - 10% din numarul total detine circa 80% din totalul activelor financiare.
Tot ca sursa de finantare, intalnim Bursa de Valori, analistii apreciind contributia BVB drept una cu o pondere modesta, dar in crestere. “Piata de capital din Romania ocupa o pozitie mediana din perspectiva capitalizarii si a ritmului de dezvoltare (valoarea capitalizarii in PIB a fost de 22,5% in 2006). Mentinerea ritmului de crestere reclama extinderea pietei romanesti prin admiterea la tranzactionare a companiilor din sectoare importante ale economiei, dar care sunt slab reprezentate la bursa, si a emitentilor romani pe pietele europene”, se arata in Raportul de stabilitate pentru acest an, intocmit de BNR.
Un IMM din zece solicita un credit in Romania
Un raspuns riguros ar fi: populatia, IMM-urile si companiile mari, in aceasta ordine. Populatia se imprumuta aproape in totalitate (95%) de pe piata bancara, potrivit datelor bancii centrale. 3% din nevoile financiare si le asigura prin leasing, iar diferenta de 2% vine din partea companiilor de leasing.
In cazul IMM-urilor, lucrurile nu stau foarte diferit. Bancile sunt utilizate drept sursa de catre 73%, leasingul de 23,9%, iar diferenta de circa 3% este data de finantarile de pe piata bancara externa. E drept, din totalul micilor firme romanesti, pentru 85%, finantarea bancara este nula.
Cu alte cuvinte, abia daca un IMM din zece trece pragul unei banci pentru a cauta surse pentru finantarea businessului. De altfel, guvernatorul Mugur Isarescu a rezumat cele doua tendinte antieuropene ale servicilor financiare romanesti. “Contrar realitatilor europene, 79% din creditul acordat populatiei este pentru consum, iar creditul ipotecar are, inca, un rol
limitat. De asemenea, companiile se finanteaza preponderent bancar pentru nevoile de trezorerie”, a conchis Isarescu.
Cum este in Europa
- In majoritatea statelor europene, bancile procedeaza la reevaluari periodice ale proprietatilor gajate de companii sau persoane fizice. Aceste reevaluari permit suplimentarea creditelor ori obtinerea unui nou imprumut. In Romania, reevaluarile se fac doar la cerere
- Conturi de buget familial (Budget Accounts) sunt oferite de bancile europene clientilor care constata ca anumite facturi (curent, telefon, gaz) sunt scadente la anumite date din an. Clientul este ajutat sa achite facturile printr-un tip special de descoperit de cont, astfel incat costul facturilor sa poata fi suportat pe mai multe luni
- Planurile de participare personala (PEPs) sunt destinate a permite clientilor sa investeasca in actiuni si sa obtina concesii fiscale
- Serviciul de consultanta fiscala, care se plateste pe baza de taxa anuala
- Evidenta operatiunilor efectuate prin cartile de credit ale angajatilor unei firme. Serviciul permite firmelor sa controleze cheltuielile pe care angajatii lor le fac. Se fixeaza o limita totala de creditare pentru societate ca suma a limitelor stabilite pentru fiecare angajat in parte
Profil de consumator
- Femeile cu studii superioare, din mediul urban, au inclinatie catre produsele de economisire, asigurari de viata, carduri sau planuri financiare pentru minori
- Muncitorii prefera realizarea de economii si credite pentru nevoi personale
- Persoanele cu studii superioare par interesate de managementul de portofoliu, fonduri mutuale
- Pensionarii cu varsta de peste 60 de ani prefera depozitele sau casetele de valori, deoarece celelalte produse nu mai corespund nevoilor
“Serviciile financiare romanesti sunt mai sarace si mai scumpe fata de cele europene, mai ales cele de pe segmentele de economisire si bancassurance-ul Jean Baptiste Hueber director Strategie si Marketing in BRD
“Contrar realitatilor europene, 79% din creditul acordat populatiei este pentru consum. De asemenea, companiile se finanteaza preponderent bancar pentru nevoile de trezorerie. Mugur Isarescu Guvernatorul bancii nationale a Romaniei
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
