Discuţiile despre transformarea Gării de Nord într-un obiectiv comercial şi public modern au început cu mulţi ani în urmă, ba chiar în 2011 s-a ajuns până la semnarea unui memorandum între ministerele transporturilor din România şi Belgia ce prevede cooperarea în vederea modernizării infrastructurii de transport din Bucureşti, proiect care include şi schimbarea la faţă a Gării de Nord. Ca şi în cazul celorlalte proiecte propuse pentru modernizarea celui mai important nod feroviar din România şi pe acesta s-a aşternut praful şi a fost înghiţit de birocraţie.   Noul proiect prezentat de arhitecţi a începul cu un studiu de fezabilitate realizat încă din 2014 care propunea coborârea în subteran a liniilor de cale ferată şi crearea unui spaţiu care să devină o esplanadă verde. Partea dintre gară şi pasajul Basarab urma să devină un centru de afaceri, iar în zonele de triaje a fost prevăzută construcţia a două eco-cartiere. În 2016, proiectul a fost remodelat şi eficientizat, astfel încât s-a ajuns la o soluţie tehnică care cuprinde o  Eurogară cu două terminale: Gara principală (Terminalul A) se propune a fi mutată la o distanţă de circa 1,3 km, la nord de Podul Grant. Ea ar fi legată de mijloacele de transport în comun de pe Calea Griviţei şi s-ar construi simultan cu un mall adiacent. Întregul ansamblu ar fi legat de Gara de Nord actuală (Terminalul B) printr-o spină urbană densă, cu clădiri de birouri, centru de afaceri, clădiri administrative şi săli de conferinţe, un eco-cartier şi dotări comerciale, culturale şi de agrement. Soluţia propune o legatură rapidă de tip monorail (ca la aeroporturi) între cele doua terminale.   mai multe, pe capital.ro