Gerbrant de Boer, manager general Friesland Foods Romania: "Jucatorii noi ar trebui sa mizeze pe produsele de nisa"

Cum a influentat aderarea la Uniunea Europeana industria lactatelor din Romania?

Integrarea Romaniei in UE a inceput deja sa se faca simtita in libera circulatie a marfurilor din spa­tiul intracomunitar. Inainte de aderare, noi nu voiam sa importam materie prima, si aici ma refer la lapte, dar pur si simplu am fost nevoiti sa importam circa 10% din laptele pe care-l prelucram, deoarece Romania nu are suficient lapte conform standardelor impuse de UE. Inainte de aderare era imposibil sa aducem materie prima din strainatate, deoarece taxele vamale erau foarte mari.

Acum, datorita liberalizarii taxelor, foarte multi produca­tori isi procura o buna parte din materia prima din tarile vecine, iar Romania nu va mai duce lipsa de lapte. Un alt impact al aderarii este venirea produselor noi aduse din UE pe piata romaneasca.

Ce impact va avea intrarea produselor europene pe piata romaneasca asupra producatorilor din Romania?

Este destul de periculos, deoarece Romania nu s-a pregatit suficient pentru aderarea la UE si pentru implementarea din timp a cerintelor impuse. Volumul de procesare al fabricilor din Romania este destul de mic, comparativ cu fabricile din UE.

Totodata, procesatorii din Romania nu au economii de scala in fabricile lor, iar laptele conform standardelor UE din Romania este chiar mai scump decat cel din Europa de Vest. Combinatia lapte scump asociat cu lipsa unei economii de scala este foarte periculoasa pentru afacerile investitorilor din Romania. Exista riscul ca Romania sa devina un mare importator de lapte si de produse lactate.

La sase luni de cand am intrat in UE, eu am observat un trend ce confirma acest lucru. Daca tinem cont de clima si de pozitionarea geografica a tarii, in opinia mea, Romania ar trebui sa fie un exportator foarte important de lactate si produse agricole.

La cat estimati piata lactatelor din Romania?

Ca valoare, piata lactatelor este estimata la circa 800 milioane de euro. Piata va creste foarte mult in urmatorii ani, datorita vanzarilor neoficiale de lapte. In Romania se vinde prea mult lapte in sticle de ­cola, la colt de strada, si trebuie stopat acest fenomen. Piata va mai creste si datorita majorarii puterii de cumparare a romanilor, deoarece am simtit deja acest lucru in ultimul an. Este ingrijorator, insa, ca pentru vanzarea directa cota este mai mare ca volum decat cea pentru vanzarile oficiale.

Ca volum, din punctul de vedere al cotei, Romania are o piata a lactatelor de 3,2 miliarde de litri, dintre care 1,8 miliarde reprezinta vanzarile neoficiale, iar restul de 1,4 miliarde de litri reprezinta laptele industrializat.

Ce cota detine Friesland Foods din intreaga piata a lactatelor?

Intregul grup detine o cota de aproximativ 20% din intreaga piata din Romania. Suntem satisfa­cuti de acest procent care ne asigura, deocamdata, pozitia de lider de piata si nu suntem, momentan, interesati de noi achizitii. Grupul Friesland Foods Romania este filiala din Romania a grupului olandez Friesland Foods. Grupul a intrat pe ­piata romaneasca la inceputul anului 2002, prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy &Drinks,  ce detinea, in acel moment, societatile Somesana din Satu-Mare, Belcar din Timisoara si pachetul majoritar la SCIL Targu-Mures. Din anul 2004, Friesland Foods Romania este actionar majoritar la Napolact Cluj-Napoca.

Care sunt ultimele rezultate financiare ale grupului Friesland Romania?

In primul semestru al acestui an, intregul grup a inregistrat o cifra de afaceri de 63 milioane de ­euro, cu 16% mai mare decat in perioada similiara a anului trecut. In 2006, grupul a inregistrat o cifra de afaceri de 107 milioane de euro, iar in 2005, o cifra de 91 milioane de euro. Pentru acest an, estimam o cifra de afaceri de peste 120 milioane de euro. Totodata, am pregatit un plan de investitii de 5 milioane de euro, dintre care 65% vor fi folositi pentru modernizarea fabricilor de lactate de la Baciu si Targu-Mures. In acest an vom dubla capacitatea de productie a celor doua fa­brici. Tot­odata, in toamna, vom lansa pe piata noi produse.

Cat de importante sunt investitiile in publicitate pentru produsele din lapte?

Publicitatea joaca un rol foarte important in dezvoltarea afacerilor Friesland. La fel de importanta este si calitatea reclamelor, pentru ca o reclama proasta nu are niciun­ efect. De la inceputul acestui an am investit foarte mult in promovarea si relansarea brandului Napolact, de care sunt foarte mandru. Am venit pe piata cu un design nou, cu noi produse pe care le-am promovat, iar efectul nu a intarziat sa apara. Napolact a inregistrat, in primul semestru al acestui an, datorita publicitatii, o crestere a cifrei de afaceri cu 25% fata de perioada similara a anului trecut.

Ce produse din portofoliul Friesland detin cea mai mare pondere din cifra de afaceri?

In volum, cel mai bine se pozitioneaza laptele de consum. In valoare, produsele fermentate detin cea mai mare pondere din cifra de afaceri. Ca brand, cele mai bine cotate sunt marcile Milli si Napolact.

De unde va procurati materia prima?

Aproape tot laptele pe care il folosim il cumparam din Romania. Friesland Foods Romania prelucreaza, anual, in jur de 170 milioane litri de lapte, din care aproximativ 50% provin de la fermieri, iar restul din gospodariile tara­nesti. Compania are peste 700 de puncte de receptie ale laptelui. Doar 10% din materia prima folosita o procuram din Cehia, Ungaria si din Slovacia.

Mai este loc de noi jucatori pe piata romaneasca a lactatelor?

Categoric da. In Romania, daca ai bani si o strategie de afaceri serioasa si bine pusa la punct, ai posibilitati foarte mari de dezvoltare. Piata lactatelor din Romania este in plina crestere.

Oricum, probabil vor avea succes jucatorii care vor veni cu produse noi pe piata, de nisa, gen branza Roquefort. Pentru segmentul de nisa este loc oricand pe piata. In schimb, cei care vor sa vina cu produse deja existente, vor observa ca producatorii de aici le vor opune o rezistenta acerba.

Cum vedeti industria laptelui din Romania peste cinci ani?

Viitorul acestei piete depinde foar­te mult de autoritatile din Roma­nia, care trebuie sa termine implementarea aquis-ului comunitar. In urmatorii ani vom trece printr-un trend de consolidare, si foarte ­multi jucatori vor disparea de pe piata.

Acum sunt in jur de 300 de producatori de lactate, iar numarul lor se va micsora considerabil. Trebuie sa se aiba grija, insa, de micii producatori de lapte materie prima. Trebuie gasita o solutie pentru ei, astfel incat sa poata adopta, treptat, cerintele UE. Altfel, acesti mici producatori risca sa dispara de pe piata, ceea ce va duce la o adevarata problema sociala la nivel national. Implementarea foarte brusca a standardelor UE poate fi neproductiva pentru indus­tria lactatelor si nu va face decat sa duca la mai multe importuri.

Multinationalele vor veni, probabil, in Romania, dar nu neaparat sa produca aici, ci mai degraba prin produsele pe care Romania le va importa.

De asemenea, ma astept ca peste cinci ani sa avem o piata mult mai mare si segmentata clar in produse ieftine si produse premium.

Curriculum Vitae
Varsta: 38 de ani
Cetatenie: olandeza
De profesie este economist si geograf, absolvent al unor universitati din Londra si Malaga
Activitate profesionala:
1994-1996 – manager distributie Nutricia Olanda
1996-2001 – manager comercial si de logistica Friesland Ungaria
2001 – prezent – manager general Friesland Foods Romania

Friesland Foods:
Cota de piata: 20%
A intrat pe piata din Romania in 2002
Are in portofoliu trei companii: Napolact, SCIL Mures si Friesland Romania
Detine brandurile Milli, Oke si Napolact
Cifra de afaceri 2006: 107 mil. euro
Cifra de afaceri S1 2007: 63 mil. euro
Estimare cifra de afaceri 2007: peste 120 milioane de euro

"Daca tinem cont de clima si de pozitionarea geografica a tarii, in opinia mea, Romania ar trebui sa fie un exportator foarte important de lactate si produse agricole