Planul de naţionalizare va pune la adăpost banca britanică Lloyds în cazul în care condiţiile economice se vor deteriora, limitându-i pierderile. În plus, îi va reduce gradul de risc care îi este ataşat, permiţându-i să îşi continue activitatea.
Lloyds a fost nevoită să ceară ajutorul statului după pierderile înregistrate ca urmare a preluării HBOS. La sfârşitul anului trecut, Lloyds se oferea să fuzioneze cu HBOS pentru a o salva de la colaps, dar decizia s-a dovedit a fi una total neinspirată. După numai câteva luni, Lloyds trăieşte şi ea coşmarul falimentului. Conducerea băncii a fost întotdeauna recunoscută pentru prudenţa cu care a condus afacerile băncii şi admite că nu s-ar fi ajuns niciodată la naţionalizare dacă nu ar fi preluar HBOS.
Investitorii privaţi cer acum demisia echipei de conducere. Aceasta este învinovăţită de a fi încurajat această tranzacţie de proporţii în vremuri de criză, tranzacţie care a destabilizat dramatic întregul grup. Presiunea o resimte cel mai puternic preşedintele băncii, Sir Victor Blank, cel care a pus la punct fuziunea cu HBOS, la îndemnul şi cu sprijinul premierului Gordon Brown. Este însă tocmai sprijinul premierului cel care i-ar putea salva funcţia.
Naţionalizarea înseamnă pentru Lloyds şi schimbări în modul cum face afaceri, reorganizare şi modificare a schemei de remunerare a personalului său. Poate cea mai importantă schimbare de politică se va simţi însă în condiţiile de acordare a creditelor, pentru că planul de naţionalizare prevede ca Lloyds să mărească liniile de împrumut acordate atât populaţiei, cât şi companiilor.
