Ministerul Economiei şi Finanţelor va opera, în iunie, o rectificare bugetară prin care va include influenţa aplicării Fondului Proprietatea de 0,4% din PIB fără însă modificarea deficitul de 2,8% stabilit pentru acest an, ceea ce va conduce la o reducere a cheltuielilor bugetare.

"Trebuie să facem această rectificare în luna iunie pentru a evita declanşarea procedurii de deficit excesiv", a declarat, marţi, ministrul de resort, Varujan Vosganian.

Potrivit prognozei economice de primăvară a Comisiei Europene, România va avea un deficit bugetar de 3,2% din PIB, în acest an, şi nu de 2,8% aşa cum au programat autorităţile de la Bucureşti atunci când au elaborat bugetul.

Deficitul este calculat de Comisia Europeană, prin biroul statistic Eurostat, conform Sistemului European de Contabilitate (European System of Integrated Economic Accounts) ESA 95. Metodologia de calcul ESA 95 a fost creată astfel încât datele referitoare la statele membre să fie complete şi comparabile.

"Datele trimise de România la Comisia Europeană nu au la bază metodologia ESA 95. De aceea, influenţa Fondului Proprietatea de 0,4% din PIB determină un deficit de 3,2% din PIB pentru acest an", a afirmat Vosganian.

Procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, care ar putea fi declanşată şi împotriva României, presupune o monitorizare atentă a încasărilor şi a plăţilor bugetare timp de cel puţin doi ani, precum şi sancţiuni financiare. Această procedură este declanşată prin decizie a Consiliului European, pe baza propunerii Comisiei Europene, în cazul în care un stat membru al Uniunii Europene obţine un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB, limita admisă prin criteriile economice din Tratatul de la Maastricht. De asemenea, Consiliul realizează calendarul de monitorizare în cadrul procedurii, precum şi termenele pentru evaluare.

Decizia se ia în cel mult trei luni de la momentul în care guvernele raportează rezultatele exerciţiilor bugetare, respectiv după 1 martie şi 1 septembrie în fiecare an. Consiliul admite şi situaţii în care depăşirea plafonului maxim de deficit este considerată temporară şi excepţională, atunci când deficitul excesiv este rezultatul unor evenimente neprevăzute, cum ar fi dezastrele naturale, sau al unei recesiuni economice cu 2% din PIB sub ţinta prognozată de statul membru.