Hartă interactivă: Dinamica datoriei statelor din UE

Deşi nici înainte de 2007 multe dintre ţările membre UE nu îndeplineau criteriile Maastricht privind limitarea datoriei publice la maximum 60% din PIB (nici măcar disciplinata Germania), criza financiară a adus o creştere foarte puternică a datoriei publice ce continuă şi în acest an, cu toate eforturile unor ţări de a ţine sub control cheltuielile.

Criza a adus şi unele ţări la necesitatea de accesa acorduri de finanţare externă, ultimele pe listă fiind Grecia şi Irlanda.

În cazul Greciei, se poate observa din graficele de mai jos că datoria publică s-a menţinut mai tot timpul la peste 95% din PIB, chiar şi înainte de declansarea crizei, din pricina politicilor economice şi sociale. De altfel, Grecia are şi cea mai mare datorie publică din UE – 127% din PIB la sfârşitul anului 2009.

În schimb, se poate observa că finanţele Irlandei au fost mult mai disciplinate şi că ţara a scăpat constant în perioada 1995-2006 de datoria publică, ducând o politică anticiclică în anii de creştere economică. Problemele Irlandei au apărut odată cu cele ale sectorului financiar, o mare parte din îndatorarea fiind necesară pentru a salva marile bănci de la faliment.

Datoria publică a României a început să crească din 2006 - 12,4% din PIB în acel moment -, în ciuda creşterii constante a economiei. În 2009, aceasta a atins nivelul de 23,9% din PIB.

Evoluţia datoriei guvernamentale a ţărilor membre UE (procent din PIB)