Hidroelectrica a pierdut, între 2004 şi 2005, aproximativ 47 milioane de dolari în favoarea Energy Holding, potrivit rezoluţiei procurorilor în baza căreia s-a început urmărirea penală în Dosarul energiei, relatează NewsIn. Hidroelectrica a i-a vândut lui Energy Holding în această perioadă energie la un preţ mai mic decât costul de producţie.

Potrivit rezoluţiei din Dosarul energiei, preţul mediu cu care Energy Holding a achiziţionat energie în 2004 a fost de 65,4 lei/MWh, mai mic decât valoarea costului mediu de producţie efectiv înregistrat de Hidroelectrica, de 83,9 lei/MWh.De asemenea, în 2005, Energy Holding a cumpărat energie hidro la un preţ mediu de 69,8 lei/MWh, sub costul mediu de producţie al Hidroelectrica de 89,6 lei/MWh.

Din calculul diferenţei dintre aceste patru preţuri, a rezultat că aproximativ 47 de milioane de dolari reprezintă 'posibilul profit suplimentar pe care Hidroelectrica SA l-ar fi putut înregistra, dar pe care membrii asociaţiei constituite la nivelul conducerii acestei societăţi l-au transferat la SC Energy Holding SRL'.

Potrivit rezoluţiei, din analiza clauzelor contractului dintre Hidroelectrica şi Energy Holding, reprezentanţii Corpului de Control al ministrului economiei au concluzionat că 'valoarea contractuală pe perioada de zece ani a energiei electrice tranzacţionabilă între cele două societăţi este de aproximativ 922 milioane dolari', această valoare reprezentând 1,93% din PIB pentru perioada ianuarie-septembrie 2004.

Conform documentului citat anterior, cea mai mare cantitate de energie electrică produsă de Hidroelectrica a fost atribuită societăţii Energy Holding, prin contractul semnat în 14 ianuarie 2004 şi având o valabilitate de zece ani, pentru o cantitate totală de 2.568.950 MWh/an. Contractul a fost suplimentat în 19 aprilie 2005 cu alţi 1.470.000 MWh.

De asemenea, Hidroelectrica a înregistrat o pierdere financiară de 421,4 milioane lei în 2003, an secetos, din cauză că a cumpărat energie de la termocentrale la preţuri mari pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractuale de export şi a aplicat preferenţial clauza de forţă majoră, susţin procurorii DIICOT.

Potrivit rezoluţiei în baza căreia s-a început urmărirea penală în Dosarul energiei, activarea clauzei de forţă majoră numai în relaţiile contractuale ale Hidroelectrica încheiate cu Electrica a avut drept consecinţe pe de-o parte înregistrarea de pierderi financiare pentru Hidroelectrica, iar pe de altă parte creşterea preţului de furnizare a electricităţii către populaţie. Astfel, în 2003 populaţia a cumpărat energie mai scumpă, achitând circa 3,226 milioane euro în plus.

Procurorii DIICOT acuză conducerea Hidroelectrica de nerespectarea limite maxime a cheltuielilor de exploatare prin achiziţia de electricitate de la Termoelectrica şi de neaplicarea clauzei de forţă majoră în toate contractele. Din cauză că a aplicat preferenţial clauza de forţă majoră, producătorul celei mai ieftine energii din ţară a cumpărat energie la un preţ mediu de 154,7 lei/MWh, pe care a vândut-o la preţuri medii, pe piaţa concurenţială şi reglementată, de 54,9 lei/MWh.

În plus, procurorii DIICOT mai susţin că lucrările de retehnologizare a centralelor de pe Oltul Inferior au fost contractate la preţuri de trei ori mai mari decât cele reale.