Pare că politicienilor englezi le‑au pierit umorul negru și manierele de gentlemeni, odată cu apropierea alegerilor generale din 2015, de vreme ce ies la tribuna publică înfierbântați de discursuri care mai de care mai radicale. Retorica ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE) unge pe suflet euroscepticii, în timp ce angoasele aproape patologice privind o invazie a românilor și bulgarilor pe piața muncii britanice dau apă la moară xenofobilor. Din România, aceste declarații se văd, mai degrabă, ca mesaje sută la sută electorale și este de înțeles, în acest context, patosul în retorică, având în vedere și miza. Și de la fața locului, din Marea Britanie, lucrurile se văd la fel. O confirmă imigranți români în Marea Britanie, dar și unii jurnaliști englezi. În tot acest timp, analiștii financiari privesc cu rezerve scenariul părăsirii comunității europene de către Marea Britanie, în încercarea de a creiona, totuși, impactul pe care l‑ar avea asupra economiei României.
PAIE PE FOC. „Orice discuție cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană trebuie purtată în termeni de probabilitate, deoarece orizontul de timp până la producerea «divorțului» între cele două este larg, referendumul care ar sta la baza deciziei urmând să aibă loc cel mai probabil până în 2017“, este de părere Claudiu Cazacu, analistul‑șef al companiei de brokeraj XTB România. Deși sondajele de opinie arată, la acest moment, că un vot favorabil separării este aproape inevitabil, probabilitatea ca un astfel de referendum chiar să aibă loc este incertă și depinde de rezultatul alegerilor din Marea Britanie din 2015, care ar putea aduce la putere un partid sau o alianță mai apropiată de UE, adaugă Cazacu.
Jurnaliști britanici vorbesc despre ieșirea din UE și spaima față de o invazie a imigranților din estul Europei ca despre oportunități fructificate politic cu scopul câștigării simpatiei electoratului anti‑Uniune, electorat în creștere. Peter Standford, de la „Daily Telegraph“, declara, în urmă cu două luni, cu ocazia unei vizite în România, că „partidele au văzut povestea ca o șansă de a ataca Uniunea Europeană“. În plus, vor să demonstreze că Marea Britanie a fost „stricată“ de legile de muncă impuse de UE. „Cu alte cuvinte, au pus paie pe foc.“
Unele publicații britanice vuiesc pe tema imigranților români și bulgari, care ar lua cu asalt piața muncii din 2014, când ar trebui să nu mai existe restricții, dar situația nu este chiar așa cum o prezintă ziarele, susține un imigrant român în UK. „Englezii nu se tem că vin românii sau bulgarii peste ei, deoarece au siguranța că instituțiile statului lucrează pentru ei. Eu nu văd să se agite nimeni“, afirmă Alexandru Zaharia, 33 de ani, taximetrist în Portsmouth și fost jurnalist în România. Agitația este mai mare în presă, care tinde să umfle gogoașa, după cum spune Alexandru, decât printre britanicii de rând.
MANEVRE POLITICE. Conform sondajelor de opinie, euroscepticismul domnește în Marea Britanie, accentuându‑se după venirea la putere a noului guvern de coaliţie. Sondajul „The Observer“, realizat anul trecut, arată că 56% dintre persoanele chestionate ar vota pentru ieșirea din UE, în cazul unui referendum. Vocea euroscepticilor este tot mai puternică, odată cu creșterea în popularitate a Partidului Independenţei (UKIP) din Anglia. UKIP a devenit un adversar tot mai serios pentru liberal‑democrații proeuropeni, parteneri de guvernare ai conservatorilor și a treia putere politică în Marea Britanie.
Premierul David Cameron este un susținător al Uniunii și vrea cu orice preț să câștige un nou mandat, pentru că, așa cum a declarat deja, are un program de guvernare încărcat, ce l‑ar ține ocupat până în 2020. Dar se află între ciocan și nicovală, între aripa pro și cea antieuropeană, din propriul partid. Aripa proeuropeană este de partea partenerilor de coaliţie liberal‑democrați, opoziției laburiste și oamenilor de afaceri care se opun cu vehemență separării de comunitatea europeană. Nevoit să se poziționeze cumva față de chestiunea europeană, Cameron a făcut, recent, declarația previzibilă, date fiind sondajele, că ar trebui organizat un referendum pe tema separării de UE, până în 2017. El urmărește, de fapt, să taie din avântul UKIP, până la alegerile din mai 2015.
LEGĂTURI ECONOMICE. Este greu de cuantificat, la acest moment, cât de real este scenariul unei Uniuni fără Marea Britanie, știindu‑se că în politică lucrurile pot lua oricând o întorsătură neașteptată. Poate fi însă estimat impactul pe care l‑ar avea asupra economiei britanice, chestiune asupra căreia își concentrează discursul proeuropenii. Ei încearcă să atragă de partea lor figuri reprezentative din mediul economic și de afaceri. Sir Richard Branson, fondatorul Virgin Group, concern cu peste 400 de firme, este alături de mișcarea proeuropeană. Omul de afaceri consideră că separarea de UE ar fi o mișcare neinspirată, în condițiile în care Uniunea este cel mai important partener economic al Marii Britanii. „Autoexcluderea i‑ar afecta atât pe antreprenorii englezi, cât și întreaga economie“, spune Branson. „Încet‑încet, antreprenorii puternici, cu relații de afaceri în întreaga lume, încep să transmită un mesaj limpede: Marea Britanie trebuie să rămână în UE“, afirmă Tony Koutsoumbas, președintele organizației European Movement. Pentru țara înglodată în datorii, părăsirea comunității ar fi o catastrofă economică, având în vedere că 50% din volumul exporturilor se realizează în Uniune.
Din aceeași perspectivă a exporturilor, și România ar avea de suferit în eventualitatea ieșirii Angliei din UE. „Este esențial modul în care se va configura relația vamală cu UE“, afirmă Claudiu Cazacu, care adaugă că orice bariere suplimentare ce ar putea fi impuse vor fi o frână pentru economia locală, în condițiile în care schimburile comerciale, de aproape 2,7 miliarde de euro, poziționează Regatul Unit pe locul 11 între partenerii comerciali ai României, iar tendința a fost, în ultimii ani, de amplificare a acestor schimburi. România şi‑ar vedea astfel limitat accesul la o piață puternică și care are încă un potențial important de creștere.
Un impact negativ suplimentar, subliniat de Cazacu, ar putea apărea prin prisma costurilor de finanțare mai mari, atât în urma unui climat general mai nefavorabil riscului, cât și a pierderii parțiale a interesului pentru utilizarea Londrei ca „poartă“ pentru UE. Cele două efecte ar putea avea un impact negativ, însă de proporții gestionabile asupra economiei românești. Un efect mai vizibil, în cazul separării Angliei de UE, va fi acela asupra românilor care doresc să aibă acces la piața muncii de aici, consideră analistul. Numărul celor care lucrează, în prezent, legal, în Marea Britanie este estimat la 80.000, iar piața muncii nu a fost încă liberalizată pe deplin, ceea ce arată un interes ridicat al românilor pentru această zonă. „Ieșirea din UE ar însemna mari dificultăți în a profesa la nord de Canalul Mânecii, cu excepția câtorva specialități solicitate“.
MESAJ OFICIAL. Restricțiile de muncă pentru români și bulgari sunt în vigoare de la 1 ianuarie 2007. Acestea reglementează accesul la locuri de muncă pentru care este nevoie de calificare sau care sunt în sectoare confruntate cu un deficit de forță de muncă. Conform legislației europene, actualele restricții nu pot continua după sfârșitul lui 2013 și, prin urmare, trebuie ridicate, începând cu 2014. În tot acest timp, în care au curs tot felul de declarații în Marea Britanie, ambasadorul român la Londra, Ion Jinga, a transmis un mesaj politicienilor britanici, prin intermediul „Daily Telegraph“: „Retorica inflamatoare“ ar putea conduce la atacuri rasiste în formă agravată împotriva est‑europenilor, așa cum s‑a întâmplat, recent, la Brighton. Avertismentele nefondate despre un aflux de români în Marea Britanie, după ridicarea restricțiilor la sfârșitul acestui an, ar putea conduce la o creștere a acestui gen de atacuri, mai spune ambasadorul. Este greu de crezut, însă, că politicienii britanici vor avea disponibilitatea de a îi da atenție lui Jinga, când miza politică este atât de mare.
