Impactul deciziei CCR prin care sunt secretizate averile politicienilor. Val de reacții: „Atentat la siguranța națională” vs. „De ce să știe toți câți bani am?”

Decizia controversată a Curții Constituționale a României (CCR), pronunțată în 29 mai, a stârnit un val de reacții în societate și în mediul politic.

Hotărârea stabilește că declarațiile de avere și interese nu mai trebuie să includă veniturile și bunurile soțului, soției sau ale copiilor unui demnitar și, mai mult, nu mai trebuie să fie publice. Astfel, ele vor fi depuse doar la Agenția Națională de Integritate (ANI), în circuit închis, fără a mai fi accesibile publicului larg sau presei.

CCR justifică această decizie prin necesitatea protejării vieții private și a datelor cu caracter personal. Curtea a subliniat că „răspunderea penală nu poate fi extinsă asupra unor informații pe care declarantul nu le cunoaște direct” și că publicarea online a acestor informații încalcă drepturi constituționale.

Reacții mixte: între avertismente și aplauze

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, recunoaște că decizia vizează protejarea datelor personale, dar atrage atenția că „modul de dobândire al averii ar trebui să se poată verifica”. În opinia sa, neclaritatea reglementării poate duce la situații problematice, mai ales în cazurile în care un ales public ia decizii cu impact asupra unor persoane apropiate, fără ca aceste legături să fie transparente.

Tudorel Toader, fost judecător CCR, subliniază că în contextul regimului de separație a bunurilor între soți, nu ar fi logică obligativitatea declarării averilor acestora. Totuși, admite că lipsa transparenței afectează accesul publicului și al presei la informații esențiale privind integritatea celor aflați în funcții publice.

Agenția Națională de Integritate (ANI) avertizează că decizia ar putea periclita angajamentele internaționale ale României în materie de anticorupție și transparență, inclusiv în procesul de aderare la OCDE.

Politicieni și societatea civilă: un front divizat

Președintele Nicușor Dan a declarat că „decizia este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice”. El solicită Parlamentului să corecteze urgent eventualele deficiențe legislative semnalate de CCR, astfel încât principiul transparenței să fie păstrat.

Ciprian Ciucu (PNL) și-a exprimat nedumerirea: „Cum ani de zile legea a fost constituțională și acum nu mai este?”. În schimb, Sorin Grindeanu a spus clar că va continua să-și publice declarațiile de avere.

De cealaltă parte a baricadei, Gigi Becali a salutat decizia: „De ce să îmi știe toată lumea averea? Informațiile să fie doar pentru instituțiile statului”. Același ton l-a avut și Marian Godină, care a declarat că „nu mi se pare normal ca aceste date să fie publice”, deși susține verificarea de către ANI.

Presiune din partea societății civile

Grupul civic „Vă vedem din Sibiu”, cunoscut pentru protestele împotriva Ordonanței 13, a anunțat o manifestație în Piața Mare din Sibiu, calificând decizia drept o „nouă ordonanță 13”. În spațiul public, această decizie este văzută ca un pas înapoi major în lupta anticorupție și în sprijinul opacității statului.

Cristian Tudor Popescu a reacționat vehement, afirmând că CCR a comis un „atentat la siguranța națională”, iar corupția, în lipsa transparenței, va înflori nestingherită.

Tudor Chirilă, cunoscut pentru implicarea în mișcările civice, i-a cerut lui Nicușor Dan să se pronunțe ferm, amintindu-i promisiunile electorale privind lupta împotriva corupției.

Cine a cerut secretizarea averilor?

Inițiativa care a stat la baza deciziei CCR aparține Laurei Dumitrița Chițan, consilier la Avocatul Poporului. Paradoxal, ultima sa declarație de avere, publică în 2024, arată că deține împreună cu soțul mai multe terenuri, apartamente și case de vacanță.