Georg Oberreiter, însărcinatul cu afaceri al Austriei la Bucureşti, cu grad de ministru plenipotenţiar, a expus, pentru NewsIn, care este poziţia ţării sale faţă de împrumutul pe care România îl negociază cu FMI. Presa austriacă a scris recent că România şi alte ţări din regiune pot aduce Austria "la faliment", având în vedere că filialele Bank Austria, Raiffeisen Bank şi Erste Bank au probleme serioase în Europa Centrală şi de Est.
"Împrumutul la FMI este o măsură pozitivă şi necesară. În Austria există o mare problemă de percepţie a României. Faptul că România recurge la un împrumut nu trebuie intepretat negativ, aşa cum scrie în presă. Este, aşa cum a spus şi preşedintele român, o 'centură de siguranţă'. Nu este vorba de o măsură luată într-o situaţie-limită. Se face o confuzie fundamentală, din cauza lipsei de înţelegere tehnică a problemelor complexe implicate şi, de asemena, din cauza necesităţi de a 'vinde' o poveste", a explicat diplomatul austriac.
Întrebat de condiţiile dure pe care le-ar putea impune FMI, Oberreiter a subliniat că aceste condiţionări sunt foarte necesare pentru România. "Aveţi nevoie de aceste condiţionări, cu toate că vor fi prezentate drept compromisuri, drept ceva dureros - şi aşa şi sunt. Dar, pe de altă parte, la sfârşitul anului s-a înregistrat un derapaj şi o pierdere de control asupra parametrilor principali, mai ales în ceea ce priveşte deficitul. De aceea aceste condiţionalităţi privind împrumutul sunt bune pentru România, pe termen mediu", a spus Oberreriter.
Însărcinatul cu afaceri al Austriei a subliniat că prin împrumutul FMI, îngrijorările băncilor austriece vor fi eliminate. "Trebuie să vă spun că băncile austriece sunt mult mai puţin îngrijorate de situaţia României decât multe alte bănci sau analişti care nici măcar nu sunt prezenţi în România. Am văzut de curând o analiză facută de o bancă daneză, care nu are niciun fel de experienţă locală. Fără să vreau să fiu paranoic, pot fi suspectate anumite interese în spatele unor astfel de declaraţii...Băncile austriece nu sunt îngrijorate, singura lor problemă este leul, iar prin astfel de măsuri - precum împrumutul FMI - aceste griji dispar", a accentuat însărcinatul cu afaceri.
Întrebat de ce România este printre puţinele ţări din zona non-euro care apelează la fondurile de ajutorare puse la dispoziţie de UE, Oberreiter a tras atenţia că este vorba despre o problemă de stabilitate a monedei naţionale. "Problema este complexă, dar o să încerc să simplific lucrurile cât mai mult. Nu este vorba de buget, nu despre supraîndatorarea societăţii române, ci despre monedă. Este o problemă de refinanţare şi de încredere. Aşa cum a spus şi preşedintele Traian Băsescu, problema este că sectorul privat este îndatorat în monedă străină. Asta înseamnă că trebuie să schimbi din lei în euro, acest lucru afectează negativ leul, iar acest efect se răsfrânge din nou asupra celui care a luat credit", a spus oficialul.
"Pentru a preveni acest risc şi pentru a descuraja orice speculaţii în jurul leului, BNR are nevoie de fonduri suplimentare. Moneda trebuie stabilizată, asta este important pentru ţara voastră, este important pentru băncile noastre", a mai adăugat acesta.
Ministrul austriac de finanţe Josef Pröll a efectuat în februarie un turneu prin România, Croaţia, Bulgaria şi Ucraina, iar presa din Austria a comentat în ample materiale că măsurile promovate de oficialul de la Viena pentru ajutarea băncilor austrice (Bank Austria, Raiffeisen Bank şi Erste Bank - n.r.) au fost întâmpinate cu suspiciune, reţinere şi dezinteres.
Oberreiter a confirmat că aceasta a fost percepţia generală. "Da, într-adevăr aşa a fost perceput, dar mesajul a fost neînţeles sau judecat greşit. A fost un lucru nefericit pentru că întreg turneul ministrului nu a vizat să pună pe toată lumea 'în aceeaşi oală' şi să declare falimentul întregii regiuni. Ideea a fost să încurajeze conştientizarea faptului că ar fi utilă o susţinere pentru sistemul bancar, să se creeze un tampon de securitate, o umbrelă", a explicat Oberreiter.
"Noi am creat o astfel de umbrelă - una destul de mare chiar. Unele bănci primesc acum nişte fonduri pe care trebuie să le ramburseze, să nu uităm că aceştia nu sunt bani dăruiţi, ci sunt destinaţi întăririi bazei de capital a acestor instituţii pe timp de criză. În plus, aceasta nu este o criză materială neaparat, ci o criză de încredere, iar astfel, punând bani pe masă, se creează această încredere", a mai spus diplomatul.
"Ideea Guvernului austriac este să se creeze aşa ceva împreună şi la nivel european pentru regiunea Europei Centrale şi de Est. Iniţiativa începe să aibă tot mau mulţi susţinători. Reacţiile iniţiale de reţinere de la Bruxelles sau de la Bucureşti au fost o problemă de comunicare, nu de substanţă", a conchis ministrul plenipotenţiar.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
