Pe de altă parte, piaţa românească produce, în medie, 8.000 de cărţi pe an. Germania, de exemplu, produce 80.000, cu tiraje ce pot atinge și chiar depăși un milion de exemplare. Un român cumpără, în medie, o carte pe an, faţă de o medie de 8-10 cărţi pe cap de locuitor pe an, pentru alte ţări.

Statisticile de mai sus arată că piaţa românească de carte este foarte mică în comparaţie cu ţările vecine, dar potenţialul de creştere este mare. Criza a încetinit ritmul, însă estimările din piaţă sunt destul de optimiste.

În România, promovarea de carte se face, în principal, prin BTL şi PR, bugetele nefiind destul de generoase pentru a permite şi campanii mai ample, pe suporturi tradiţionale. O particularitate a acestei pieţe, din punctul de vedere al promovării, este reprezentată de faptul că o carte vine întotdeauna la pachet cu autorul ei, fapt ce poate reprezenta, în anumite cazuri, o campanie în sine.

Potrivit unor informaţii oferite de Uniunea Editorilor din România, vânzările de carte au scăzut în contextul crizei cu 30%, iar editurile au disponibilizat 10-20% din personal. De asemenea, planurile editoriale s-au diminuat cu 25-40%. Piaţa de carte din România a fost evaluată, în 2008, la aproximativ 100 milioane de euro, sumă care, potrivit specialiştilor, fie va stagna în 2009 - în cel mai optimist scenariu -, fie va scădea cu 20-25%.

“În România, producţia de carte creşte foarte mult de la an la an, într-un uşor dezechilibru faţă de evoluţia numărului de cumpărători. Iar pentru creşterea numărului de cititori nu ajung numai metodele de promovare ale editurilor, ci ar trebui să existe şi o implicare serioasă din partea statului - campanii pentru încurajarea lecturii sau orice alt tip de iniţiativă care să ducă la creşterea numărului de cititori”, spune Oana Boca, directorul de promovare al Polirom, care deţine în jur de 12% din piaţa românească de carte.

Roxana Boboc, PR manager la Editura Trei, spune că promovarea unui titlu contribuie destul de mult la vânzarea lui. O campanie poate crește vânzările pentru o carte chiar în proporţie de 70-80%.

Oana Boca spune, în schimb, că, deşi a făcut salturi imense faţă de haosul care o caracteriza la începutul anilor ’90, piaţa de carte din România este încă destul de imprevizibilă. “În cei şase ani de când lucrez în promovarea de carte, m-am izbit şi de eşecul în vânzări al unor titluri despre care bănuiam că vor merge la sigur, dar şi de situaţii fericite în care un anumit titlu s-a impus pe piaţă fără să fi făcut mare lucru. De regulă, produci un anumit tip de carte numai după ce ai analizat dacă există un public interesat. Promovarea nu poate face minuni”, spune Boca. Potrivit directorului de promovare de la Polirom, după 1989, piaţa de carte autohtonă s-a dezvoltat într-un mod spectaculos, însă nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu sistemul de distribuţie.

Mai puţin de jumătate din spaţiile de expunere de dinainte de ’89 sunt funcţionale astăzi, iar noile lanţuri de librării, cum sunt Cărtureşti sau Diverta, sunt foarte puţine, comparativ cu producţia anuală de carte. Soluþia găsită de Polirom a fost reprezentată de vânzările online, prin intermediul site-ului Polirom, care aduce acum în jur de 10-12% din încasă­rile totale ale editurii. În afară, on­line-ul reprezintă cam 10% din piaţa de carte.