Incalzirea globala modifica ecosistemul

Incalzirea globala nu doar ucide copacii din padurile inghitite de desert, dar creeaza conditii ca ei sa se raspandeasca in zone unde nu puteau creste din cauza frigului.

Astfel, daca savana africana se retrage de la an la an prin inaintarea Saharei, in nordul Canadei si in Alaska situatia sta invers. Suprafata tundrei arctice, un imens ses, de regula lipsit de copaci si acoperit de zapada mai mult de 9 luni pe an, isi schimba infatisarea, devenind o continuare a padurilor de conifere de la latitudini mai joase. In ciuda stirilor ingrijoratoare despre faptul ca Terra ramane pe zi ce trece fara copaci, pentru cercetatorii canadieni de la Universitatea din Alberta, aparitia acestora unde nu ar fi trebuit sa se gaseasca, nu aduce nici o bucurie. Dimpotriva, ei avertizeaza ca linia de demarcatie dintre copaci si tundra inainteaza an la an, in detrimentul acesteia din urma.

Pentru ca in unele zone copacii s-au deplasat cu 85 de metri inspre nord si s-au inmultit in locuri altadata lipsite de arbori cu pana la 65 la suta, aceasta inaintare e de natura sa tulbure ecosistemul. In primul rand, desi tundra pare arida, nu e nicidecum un desert lipsit de viata, ci hraneste multe specii de arbusti, spini, ierburi sau licheni. Cu aceste plante se hranesc, chiar si atunci cand sunt ingropate sub gheata, diverse animale, precum si elanii si muflonii, specii a caror populatie e in scadere. Iar cercetatorii nu cred ca vanatoarea este cauza.

Plantele si animalele nu sunt adaptate sa existe impreuna cu coniferele, iar padurea inainteaza mai repede decat ar putea ele sa se adapteze. Dupa ce constatasera ca pana in 1925, granita intre padurile de conifere si tundra era bine delimitata, cercetatorii afirma ca in scurtul interval dintre 1925 si 1950, aceste granite au inceput sa dispara. In al doilea rand, suprafetele plane din tundra, acoperite de zapada, reflecta razele solare, racorind astfel planeta. Un efect racoritor au si copacii care emana oxigen, dar inmultirea lor e benefica numai in zona padurilor tropicale, care sunt cele mai expuse defrisarilor.

Caldura degaja deasupra padurilor ecuatoriale vapori de apa, ce se transforma in ploi aproape zilnice iar in zonele tropicale in ploi sezoniere, adica intervalul musonic, ceea ce nu se intampla in cazul coniferelor din zonele arctice. Culoarea inchisa a acestora retine caldura, care se imprastie in atmosfera fara sa se transforme in precipitatii.