Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate are o contribuție stabilă și semnificativă la economia României, fiind principalul angajator din sectorul fabricării băuturilor și un contributor net major la bugetul de stat, cu peste 0,6% din PIB, potrivit studiului „Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România”, transmite Agerpres.
Industria băuturilor răcoritoare, analizată într-un studiu realizat de ANBR și ASE
Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București (ASE), a lansat vineri studiul „Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România”, care evidențiază rolul strategic al sectorului în economia națională.
Cu o medie anuală de aproximativ 10.000 de angajați, industria concentrează peste jumătate dintre salariații din sectorul fabricării băuturilor din România și se remarcă prin performanțe economice superioare, reflectate inclusiv în salarii peste media economiei.
Potrivit studiului, sectorul generează anual aproximativ un miliard de lei în taxe și impozite directe. Cele 18 fabrici de băuturi răcoritoare și ape îmbuteliate contribuie la reducerea deficitului balanței comerciale, iar în 2024 exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au depășit pragul record de două miliarde de lei.
Analiza arată însă că „evoluția a fost stopată de măsuri pompieristice aplicate exclusiv industriei”. Din 2023 până în prezent, producătorii au resimțit efectele unei taxări succesive și discriminatorii, generate de majorarea TVA de la 9% la 19%, apoi la 21%, precum și de introducerea accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare. În acest context, investițiile și locurile de muncă au intrat pe un trend descendent, iar creșterea a fost înlocuită treptat de stagnare și scădere.
În 2024, industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate a generat o valoare adăugată brută de 3,7 miliarde de lei, reprezentând peste 52% din valoarea adăugată a întregului sector al fabricării băuturilor.
Raportul dintre valoarea adăugată și dimensiunea industriei indică o eficiență economică ridicată: băuturile nealcoolice generează 56% din totalul salariilor și indemnizațiilor plătite în industria băuturilor și circa un miliard de lei anual în taxe și impozite directe, deși din cele 806 microîntreprinderi din sector, doar 338 activează în acest segment.
Industria susține direct aproximativ 10.000 de locuri de muncă, reprezentând peste 55% din totalul angajaților din producția de băuturi, și contribuie indirect la bunăstarea a circa 60.000 de angajați din lanțul de valoare și a familiilor acestora. Capitalul autohton domină numeric sectorul, însă capitalul străin și mixt are o pondere economică mai mare, aducând standarde internaționale de calitate, digitalizare și acces la rețele globale de distribuție.
Autorii studiului consideră că industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate este un pilon strategic al economiei naționale, cu performanțe economice ridicate, salarii peste media națională și un grad de conformare fiscală de 100%, caracterizat prin plata integrală a taxelor și lipsa evaziunii fiscale. Totodată, sectorul contribuie la reducerea deficitului comercial prin echilibrarea raportului import-export.
Acciza pe zahărul din băuturile răcoritoare a fost introdusă în 2024 și majorată în 2025, deși zahărul din băuturi reprezintă aproximativ 3% din aportul caloric zilnic al unui adult. În perioada 2023–2024, prețul unui litru de suc a crescut, în medie, cu 1,2 lei, ceea ce înseamnă o scumpire de 25–50%, în funcție de ambalaj.
Creșterea taxelor pe consum s-a reflectat direct în prețurile finale, afectând în special gospodăriile cu venituri mici. Astfel, în 2023–2024, prețurile băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate au crescut cumulat cu 32,5%, mult peste ritmul de 17,6% al mărfurilor alimentare.
„Este un moment de cumpănă pentru industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate, care de la avântul din anii 2018-2022 (creștere cumulată de 7,1% a cifrei de afaceri), a trecut brusc la stagnare și apoi la scădere (în 2024, reduceri de 2,6% ale cifrei de afaceri față de 2022)”, se mai scrie în studiu.
Reducerea cererii a afectat investițiile și planurile de dezvoltare, iar presiunile fiscale din perioada 2023–2024 au dus la scăderea cu aproximativ 7,2% a numărului de angajați și la o reducere de 2,6% a cifrei de afaceri reale. Analiza concluzionează că, pentru menținerea investițiilor, a locurilor de muncă și a contribuției bugetare, sectorul are nevoie de politici publice predictibile și de un tratament fiscal nediscriminatoriu.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
