"Ceea ce am constatat este că de fapt politica Guvernului în continuare este de a nu încerca protejarea salariaţilor, că orice explicaţii şi justificări de fapt nu duc nici la încurajarea revenirii a unei politici normale în domeniul salariului minim pentru întreg sistemul economic naţional, pe de altă parte nici la revenirea protecţiei pentru grupurile de defavorizaţi, în special pensionari. Pe de altă parte ceea ce este cel mai grav este că se doreşte în continuare o dereglementare nu foarte clară pentru că se pare că nu au idee ce doresc modificat la Codul Muncii, dar, în principal se pare că se doreşte o dereglementare legată de concedierile foarte facile de pe partea salariaţilor", a spus preşedintele Cartel Alfa Bogdan Hossu.

Liderul Cartel Alfa i-a comunicat primului-ministru că nici nu se pune în discuţie anularea acţiunilor sindicale pe următoarea perioadă, astfel că de luni vom începe mitingurile şi pichetările în teritoriu. "Marţi va fi CNSLR Frăţia cu acţiunea sa, miercuri, joi, vineri vom continua acţiunile, luni, marţi va continua Cartelul şi BNS-ul tocmai ca să punem presiuni atât asupra Parlamentului, cât şi asupra guvernanţilor", a trecit în revistă Hossu calendarul protestelor. În plus, şi sinidcatele funcţionarilor vor protesta luni pe 27 septembrie.

Hossu a apreciat că, din partea Cartel Alfa, vor ieşi în jur de 26.000 de oameni în stradă, din toată ţara, pe durata protestelor. "Sunt din toate domeniile, le-am planificat tocmai ca să nu mai facem o acţiune punctuală de o zi, pentru că se pare că mesajul nu este clar şi trebuie făcute acţiuni continue care să pună presiune atât asupra Parlamentului, dar mai ales asupra Guvernanţilor", a explicat el.

Hossu a spus că a constat, din discuţiile purtate sâmbătă, că Guvernul continuă politica lipsită de responsabilitate administrativă, pentru că în următorii patru ani se doreşte îngheţarea salariului minim, deci implicit stimularea evaziunii la gri pe domeniul pieţei forţei de muncă.

"În sectorul bugetar nu se doreşte revenirea la normal, vor fi penalizaţi toţi salariaţii sectorului bugetar pentru anul viitor, dar ceea ce este mai grav este că procentul prevăzut de cheltuieli pentru sectorul învăţământ şi sănătate, sectoare de servicii prioritare pentru cetăţenii României, vor fi diminuate continuu până în 2013 şi vor ajunge la 3,2% din PIB(..), ceea ce implică ori o restructurare în aceste două sectoare ca număr de personal, ori cel mai probabil continuarea reducerii salariilor pentru personalul respectiv", a mai spus Bogdan Hossu.

"Cetăţenii României trebuie să înţeleagă că neieşirea în stradă înseamnă acceptarea tacită a ceea ce Guvernul propune la ora actuală, indiferent că vorbim de pensie, salariu minim, politică în domeniul Codului Muncii sau politică în domeniul salariilor bugetare", a conchis liderul Cartel Alfa.

"Toate aceste discuţii de astăzi au arătat foarte clar că premierul Emil Boc nu este dispus să cedeze sub nicio formă. Drept urmare le cerem colegilor noştri, membrii de sindicat, indiferent de confederaţiile din care fac parte, să participe la acţiunile de protest, pentru că în momentul de faţă avem de-a face cu un Guvern care nu va ceda sub nicio formă, un Guvern care nu investeşte sub nicio formă în resursa umană, un Guvern care se consideră puternic având în spatele său o majoritate parlamentară, un Guvern care nu este interesat de ceea ce gândeşte majoritatea populaţiei", a declarat la finalul întâlnirii care a durat aproximativ trei ore, Marius Nistor, preşedinte al Spriu Haret şi vicepreşedinte CNSRL Frăţia.

Astfel, Nistor a precizat că aşteaptă ca pe 22 septembrie, la mitingul organizat de CNSRL Frăţia, o participare masivă a colegilor din toate domeniile de activitate. "În 5 octombrie, în faţa Palatului Cotroceni, Federaţia Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret împreună cu colegii de la Federaţia Educaţiei Naţionale vor organiza un alt miting. Şi, cu această ocazie, o delegaţie mixtă va pleca la Bruxelles pentru a prezenta situaţia cu care noi ne confruntăm în momentul de faţă: sărăcia accentuată, lipsa dialogului social, politizarea fără precedent a sistemului educaţional şi nu numai. E cazul ca în momentul de faţă Uniunea Europeană să cunoască cu adevărat ceea ce se întâmplă în această ţară", a subliniat Nistor.

El s-a arătat suprins de faptul că, deşi a crezut că întâlnirea de sâmbătă ar fi fost o iniţiativă a premierului cu scopul de a dezamorsa posibilul conflict de muncă pe cale să izbucnească în toate domeniile de activitate, aceasta a fost de fapt un răspuns al lui Emil Boc la o solicitare a confederaţiilor sindicale.

Preşedintele FSLI Aurel Cornea a precizat şi el că discuţiile de sâmbătă s-au finalizat numai cu "promisiuni deşarte, iar în unele situaţii nici măcar atât".

El a mai spus că premierul a precizat că problema celui de-al treisprezecelea salariu şi a primei de vacanţă se va rezolva în funcţie de creşterea economică, în condiţiile în care se cunoaşte faptul că pentru 2010 este prognozată o creştere de maxxim 1,5%.

"Privind legea salarizării unitare, pot să vă spun că am solicitat încă odată primului-ministru să se aşeze serios la masa negocierilor, întrucât coeficienţii acordaţi învăţământului ne situază din nou la finalul grilei de salarizare, în ultima treime, lucru inacceptabil pentru noi, iar aplatizarea acesteia face să avem situaţii în care colegi de-ai noştri cu pregătire superioară şi vechime mai mare să aibă salariu mai mic decât alţi colegi cu pregătire inferioară şi vechime mai mică", a mai spus Cornea.

Liderul CSDR Iacob Baciu a precizat că toate confederaţiile prezente la Guvern sâmbătă, au cerut, în principal, armonizarea legislaţiei din România cu Convenţia internaţională a muncii. "Premierul s-a angajat că tot ce înseamnă legislaţia muncii, plecând de la legea sindicatelor, legea conflictelor să fie modificată şi corelată cu Convenţia internaţională a muncii. A fost discutată problema inspecţiei muncii. Premierul a fost de acord să modificăm legea care reglementează acest aspect în aşa manieră încât  numărul incidentelor de muncă, al bolilor profesionale să fie redus fiindcă altfel vom plăti handicapaţi", a precizat el.

Baciu a ajuns la concluzia că premierul s-a arătat de acord cu sindicaliştii numai în ce priveşte aspectele care nu vizează revendicări băneşti. "În mod concret, în privinţa salarizării, pe lângă faptul că i-am explicat premierului că salariul minim duce la evaziune fiscală pentru că marea majoritate a angajatorilor plătesc impozit pentru salariul minim şi nu pentru cel real, după o discuţie de aproape o oră nu a acceptat să tranşăm această problemă a salariului minim. Urmează să avem o discuţie împreună cu patronatele", a spus Baciu.

"Legea salarizării a fost şi ea discutată. Marţi urmează să fie o întâlnire la Ministerul Muncii. Prioritatea numărul unul va fi educaţia, sănătatea, cercetarea şi cultura. Ne-am împotmolit când discuţia a ajuns la coeficienţii de ierarhizare. Boc a spus că trebuie să ţinem cont că este vorba de o sumă de bani în buget şi că nu poate pune în discuţie, acum, acest aspect. Rămâne ca luni sau marţi să mai avem o discuţie", a mai precizat liderul CSDR.

Sindicaliştii din CNSLR Frăţia vor organiza în 22 septembrie un miting şi un marş de protest în Capitală, la care ar urma să participe circa 20.000 de bugetari, după cum a anunţat, încă din 13 septembrie, liderul confederaţiei, Marius Petcu. Un alt miting sindical va avea loc, tot în Bucureşti, la 5 octombrie, potrivit lui Marius Nistor.