Senatul decide: Scormonim prin fracturare după gazele de șist

Senatul României a respins, miercuri, iniţiativa legislativă privind interzicerea explorării şi exploatării prin fracturare (fisurare) hidraulică a hidrocarburilor gazoase sau lichide şi anularea licenţelor exclusive de explorare a proiectelor ce utilizează această metodă. Cei prezenţi au votat astfel: 87 împotriva proiectului de lege, 8 pentru şi 10 s-au abţinut. Legea a fost iniţiată de deputatul PP-DD Tudor Ciuhodaru.

Proiectul de lege urmăreşte interzicerea pe teritoriul României și pe platforma teritorială a Mării Negre a fracturării sau fisurării hidraulice pentru explorarea hidrocarburilor gazoase sau lichide. Sancţiunile prevăzute pentru această faptă, catalogată ca infracţiune, sunt fie  pedeapsa cu închisoarea de la trei la cinci ani, fie o amendă de la 1.000.000 la 2.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 25.000 la 50.000 de lei pentru persoanele fizice.

 

 

„Această lege îi obligă pe titularii licențelor de explorare exclusive a zăcămintelor de hidrocarburi gazoase sau lichide să trimită un raport privind tehnica utilizată în explorare, către autoritatea competentă ce le-a emis licența de explorare exclusivă și anularea licențelor și sancționarea celor care nu fac acest lucru în interval de 30 de zile.  Conform acestui act normativ fapta de a nu raporta în maximum 30 de zile autorității competente tehnica utilizată în explorarea zăcămintelor de hidrocarburi constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la trei ani sau cu amendă de la 50.000 la 1.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 5.000 la 15.000 de lei pentru persoanele fizice”, se mai arată în expunerea de motive”, se mai arată în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

 

Citeşte şi Cinci idei pentru Black Friday cu happy-end

 

Deputatul Tudor Ciuhodaru a declarat în cadrul dezbaterilor că acest proiect trebuie adoptat pentru că fracturarea hidraulică este o metodă controversată şi periculoasă de exploatare a gazelor de şist, România riscând să intre în „zodia cutremurului, a secetei şi a cancerului”, scrie r/News.

 

„Există patru argumente în favoarea acestui proiect de act normativ. În primul rând, România nu are un act normativ pentru reglementarea explorării şi exploatării gazelor de şist şi nici nu interzice explorarea şi exploatarea gazelor de şist. Moratoriul privind obţinerea de avize şi autorizaţii în acest domeniu a expirat în decembrie 2012. În al doilea rând tehnologia, în sine, este extrem de controversată (…) România riscă să intre în zodia cutremurului, a secetei şi a cancerului, iar beneficiile din punct de vedere economic sunt şi ele extrem de controversate. Practic sunt utilizate mari cantităţi de apă, există riscul de poluare a apelor freatice. Sunt scoase din circuit mari şi importante suprafeţe de teren agricol. Se pune problema de distrugere a mediului, a faunei, iar mai mult decât atât, din punct de vedere al sănătăţii, vorbim despre 750 de substanţe utilizate în aceată tehnologie dintre care 38 sunt extrem de toxice iar 8 cunoscute ca şi cancerigene”, a explicat Ciuhodaru.

 

 

El a subliniat faptul că acest tip de exploatare va avea „beneficii economice de ordin minimal”, că legislaţia europeană recunoaşte riscurile fracturării hidraulice şi că cetăţenii nu au fost consultaţi cu privire la utilizarea lui.

 

 

Comisia economică, de industrii şi servicii, sesizată în fond, nu a fost de acord cu punctul de vedere al iniţiatorului şi a emis un raport de respingere a proiectului.

 

 

„Nu sunt prezentate informaţii privind impactul soluţiei legislative propuse, iniţiativa nu are la bază un studiu tehnic argumentat care să susţină adoptarea unei astfel de decizii. Aplicarea propunerii legislative ar conduce la imposibilitatea desfăşurării majorităţii activităţilor de exploatare a resurselor de petrol din România, (…) iniţiativa nu distinge între tehnicile utilizate pentru valorificarea gazelor de şist (…) şi tehnicile de stimulare a puţurilor, utilizată pentru extracţia combustibililor fosili convenţionali. În acest sens normelor introduse le lipseşte claritatea”, argumentează Comisia în raportul de respingere.

 

 

De asemena Comisia economică a precizat că proiectul de lege nu respectă anumite prevederi europene pentru garantarea condiţiilor egale şi echitabile de concurenţă în întreaga Uniune, privind exploatarea şi extracţia gazelor de şist.

 

 

 Senatul este prima cameră sesizată, cea decizională fiind Camera Deputaţilor.