Întrebat care va fi impactul crizei asupra aderării la zona euro, Isărescu a răspuns că "e chiar prematur să ne dăm seama de toate detaliile crizei financiare şi de impactul asupra României până în anul 2014".

El a recunoscut însă că potenţialul crizei este foarte mare şi s-ar putea ca o bună parte din elementele care dau configuraţia sistemului mondial în prezent să se schimbe până atunci. Suntem, de aceea, într-o alertă maximă, noi la Banca Naţională, pentru a atenua aceste efecte negative", a spus Isărescu. În opinia guvernatorului BNR, unda de şoc nu va atinge şi România în mod direct, pentru că "nu suntem primitivi şi pentru că băncile româneşti s-au ferit de aceste produse toxice".

Dacă ne reamintim ieri, în comunicatul BNR, se menţiona, că "intensificarea turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale a avut până în prezent un impact limitat asupra sectorului instituţiilor de credit din România, în principal sub forma creşterii costurilor finanţărilor externe". La cluj, guvernatorul s-a referit şi la legislaţia muncii în cazul căreia susţine modificarea, considerând că aceasta este rigidă şi depăşită, creată pentru perioadele în care România se confrunta cu o rată ridicată a şomajului.

În discursul ţinut la Universitatea Babeş-Bolyai, în cadrul unei conferinţe despre educaţie, Mugur Isărescu a arătat că în România s-a discutat prea puţin despre un subiect considerat tabu, şi anume efectele economice şi sociale ale protecţiei exagerate a forţei de muncă. "Cred că ar fi timpul să explicăm că barierele la ieşirea de pe piaţa muncii se transformă, instantaneu, în bariere la intrare. Cu alte cuvinte, dacă împiedicăm angajatorul să disponibilizeze forţa de muncă devenită excedentară, decizia de a face noi angajări, pentru a fructifica o conjunctură de piaţă favorabilă, se ia cu mult mai mare greutate.

O conduită născută din dorinţa de a apăra interesele salariaţilor, are exact efectul opus: limitează capacitatea de creştere a productivităţii muncii, a producţiei şi salariilor", a explicat Isărescu. Potrivit guvernatorului BNR, la o rată a şomajului de aproximativ 3%, "este nefiresc să fim îngrijoraţi de eventualele disponibilizări din cauze subiective, întrucît angajatorii sunt în permanenţă preocupaţi cum să-şi păstreze oamenii de calitate".