Pe 5 august 2013 fondatorul Amazon, Jeff Bezos, anunța că plătește 250 de milioane de dolari pentru The Washington Post, iar tranzacția s-a finalizat oficial pe 1 octombrie 2013. Suma a fost achitată din buzunarul personal al lui Bezos, nu prin Amazon, iar prețul reprezenta o fracțiune din averea sa de atunci, estimată la peste 25 de miliarde de dolari. Un ziar cu 136 de ani de istorie, care demascase scandalul Watergate, trecea în mâinile unui om care nu venise niciodată din presă.
Un ziar de prestigiu cu bilanț în cădere
La momentul vânzării, industria presei tipărite era în plin colaps. Veniturile din publicitate ale ziarelor americane scăzuseră de la aproape 49 de miliarde de dolari în 2005 la sub 20 de miliarde în 2012. Washington Post pierdea abonați an de an, iar valoarea sa se prăbușise. Familia Graham, care deținuse publicația din 1933, a ajuns la concluzia că nu mai are resursele să o ducă mai departe într-o lume digitală.
Investitorii și analiștii media priveau afacerea cu scepticism. Mulți credeau că Bezos cumpără un obiect de vanitate, un trofeu scump fără logică economică. Puțini au înțeles atunci că omul care reinventase comerțul cu amănuntul se uita la ziar exact cum se uitase la Amazon în anii '90: nu ca la un produs, ci ca la o platformă tehnologică cu potențial de scalare.
Cum tehnologia a salvat o instituție muribundă
Bezos a injectat capital în infrastructura digitală, a angajat sute de jurnaliști și ingineri și a transformat Washington Post într-o companie de tehnologie care produce conținut. A dezvoltat propriul sistem de publicare, Arc, pe care mai târziu l-a licențiat altor publicații, generând venituri suplimentare. Traficul digital a explodat, iar până în 2016 site-ul depășise New York Times la număr de vizitatori unici în anumite luni.
