>Care au fost provocarile importante, deciziile bune, greselile majore ale Slovaciei de la independenta pana la adoptarea monedei euro?
Cele mai importante provocari cu care ne-am confruntat de la obtinerea independentei au fost liberalizarea contului de capital si a celui curent, reducerea dezechilibrelor, a celui de cont curent si a deficitului bugetar, stabilizarea inflatiei, introducerea reformelor pentru a impulsiona economia si a atrage investitii straine. Nu cred ca am facut greseli prea mari, in afara de intarzierea reformelor. Cred ca deciziile cele mai bune ar fi sa incepi cat mai repede strategia de adoptare a monedei unice europene si, de asemenea, consolidarea din sectorul fiscal.
> Cum ati reusit sa atrageti atat de rapid investitii straine consistente? Ati luat masuri speciale, care sa stimuleze atragerea investitorilor?
Toate masurile pe care le-am descris pana acum au impulsionat investitorii sa aleaga Slovacia.
In plus, a contat forta de munca ieftina si specializata, a contat faptul ca am construit infrastructura. In unele cazuri, am acordat o serie de stimulente financiare (reduceri de taxe, realizarea infrastructurii etc.).
> Problemele prioritare ale Slovaciei in indeplinirea criteriilor de la Maastricht au fost deficitul bugetar si inflatia. Cum ati reusit sa reduceti inflatia de la 4,3%, in 2006, la 1,9%, in 2007?
Evolutia inflatiei in anul 2007 a fost influentata de contextul favorabil dat de ieftinirea energiei, care si-a redus dinamica de la 13,3%, in 2006, la 1,3%, in 2007.
De asemenea, un alt impact pozitiv a fost o politica monetara adecvata. Iar acest lucru s-a vazut in sectorul produselor industriale, de factura non-energetica. Aici, preturile au evoluat de la un avans de 0,6%, in 2006, la un declin de aproximativ 1,1%, in anul urmator.
> Totusi, Slovacia intra in zona euro cu o rata a inflatiei destul de mare, 3,5% in decembrie 2008, fata de decembrie 2007. Daca ar fi facut deja parte din uniunea monetara, s-ar fi clasat pe a doua pozitie in clasamentul inflatiei. A existat un control mai riguros al inflatiei in 2006-2007, care a fost relaxat in 2008?
Nu au fost luate masuri speciale in privinta inflatiei in perioada 2006-2008. Anul trecut, inflatia a fost influentata, in special, de scumpirea energiei.
In plus, de-a lungul anului precedent, Slovacia s-a confruntat cu o accelare a inflatiei si cu un soc al cererii in aprovizionarea cu alimente. Oferta a scazut puternic, iar alimentele s-au scumpit.
> O modificare abrupta a fost si scaderea masiva a deficitului de cont curent, de la 7,9% in 2002 la 0,8% in 2003. Cum a reusit Slovacia sa ajusteze intr-o perioada atat de scurta deficitul de cont curent? Si de ce s-a reinflamat in anii urmatori?
Nivelul de 0,8% a fost calculat pe baza unor sondaje preliminare care se refereau la investitiile straine. In februarie 2007, dezechilibrul din 2003 a fost ajustat pe baza unor date noi. Datele noi indicau un deficit 5,9%. Dar tot a fost o reducere puternica: de la 7,9% in 2002 la 5,9% in 2003. Iar diminuarea deficitului a rezultat pe fondul unui volum consistent de investitii straine, cum ar fi cele din industria auto.
Ulterior, aceste companii au achizitionat tehnologie din import, ceea ce a accentuat deficitul comercial si, implicit, balanta de plati, contul curent. Totusi, in 2007, s-a inregistrat un nou declin abrupt al balantei comerciale, deficitul comercial ajungand pana la 1,2%. Acest nou declin a fost determinat de investitiile anterioare.
Practic, parcursul poate fi rezumat astfel; investitiile (scadere a deficitului de cont curent) au necesitat importuri de tehnologie (adancire a deficitului de cont curent). Aceasta tehnologie importata va genera productie si profit in crestere.
> Sa revenim la situatia actuala, la criza financiara. Are Slovacia un plan anticriza?
Guvernul slovac a introdus, in noiembrie 2008, un set de 26 de masuri pentru a contracara efectele crizei globale. In primul rand, guvernul a decis sa se focalizeze pe stimularea cererii interne. In plus, se mizeaza pe accelerarea implementarii fondurilor structurale.
De asemenea, guvernul, impreuna cu bancile comerciale, intentioneaza sa deschida o linie de finantare pentru intreprinderile mici si mijlocii. Pe piata muncii, autoritatile se vor concentra pe masuri active, pe acordarea de sprijin pentru persoanele fara locuri de munca sau pentru familiile cu venituri mici.
> Are Slovacia, in fata crizei financiare, avantaje sau dezavantaje fata de celelalte state europene?
Slovacia are o serie de avantaje puternice. Un avantaj foarte mare este moneda euro, stabilitatea pe care o ofera moneda euro in comparatie cu valutele din Europa de Est. Prin trecerea la euro, eliminam o serie de riscuri pe care le resimt investitorii locali si cei straini (cum ar fi cel legat de cursul valutar). Urmatorul avantaj il reprezinta un mediu de afaceri stabil si un sentiment crescut de incredere.
La polul opus, cel mai pregnant dezavantaj este deschiderea economiei, faptul ca ea depinde, intr-o proportie crescuta, de cererea externa si ca industria este specializata preponderent pe productia de echipamente electrotehnice si de instalatii mecanice. Aici am putea inregistra probleme, daca scade cererea externa pentru astfel de produse.
> Haideti sa analizam putin si relatiile economice dintre Romania si Slovacia. Care sunt principalele produse care fac obiectul schimburilor comerciale dintre cele doua state?
Slovacia se afla pe plus din comertul cu Romania. In perioada ianuarie-octombrie 2008, am exportat in Romania produse in valoare de 809 milioane de euro, aproape cat intreg anul 2007 (cand exporturile au insumat 865 milioane de euro). Totusi, ponderea schimburilor comerciale in totalul exporturilor si importurilor este destul de redusa.
In schimb, am importat din tara dumneavoastra produse cu o valoare totala de 325 milioane de euro (in intervalul ianuarie-octombrie 2008), peste valoarea din 2007 (245 milioane de euro). Principalele produse exportate si importate sunt cele manufacturate, echipamente auto si instalatii mecanice.
> Care sunt sectoarele economice in care se inregistreaza competitie intre Romania si Slovacia? Ne-am putea astepta la o competitie intre cele doua state, la nivelul domeniilor auto?
Vad competitia ca pe o competitie a marcilor, nu ca pe o competitie a tarilor. Nu avem o analiza particulara a sectoarelor economice in care Slovacia si Romania ar putea deveni concurenti. In privinta sectorului auto, Romania ar putea deveni, intr-o anumita masura, un concurent pentru Slovacia.
Totusi, acest domeniu necesita investitii pe termen lung (prin constructia de fabrici, formarea unei retele de furnizori). In plus, nu cred ca producatorii auto sunt interesati de relocari intre cele doua tari.
> Referindu-ne strict la Romania, care sunt, in opinia dumneavoastra, cele mai mari oportunitati si dificultati ale Romaniei in acest moment?
A fi o economie emergenta poate implica si avantaje, si dezavantaje. De exemplu, pentru un stat emergent, un avantaj puternic este relationat de ratele mari de crestere economica. Apoi, putem spune ca exista un sistem financiar stabil, deoarece este mai putin implicat in operatiuni care conduc la pierderi, cum se intampla in cazul tarilor dezvoltate, unde criza financiara a provocat pierderi masive.
Un alt avantaj il reprezinta forta de munca (specializata si relativ ieftina), avantaj de care pot beneficia statele emergente in cazul crizelor din tarile dezvoltate. La capitolul dezavantaje putem preciza gradul de deschidere a economiei, productia cu o valoare adaugata relativ scazuta, o structura uniforma a productiei.
Profil Slovacia
- PIB +7,1%* (locul 2 in UE)
- Inflatie +3,% (locul 7 in UE)
- Comertul cu amanuntul +3,2% (locul 2 in UE)
- Preturi produse industriale +5,9% (locul 4 in UE)
- Rata somajului +9,4% (locul 3 in UE)
- Rata de schimb a conversiei: 30.126 - 1 euro
- Date din trimestrul al treilea 2008
CV Ivan Sramko
- S-a nascut in Bratislava, pe data de 3 septembrie 1957
- Este casatorit si are trei copii
- In 1980, a absolvit Universitatea de Economie din Bratislava, Facultatea de Management
- 1981 - 1990, a condus departamentele financiare din mai multe corporatii
- 1990 - 2002, a detinut mai multe functii, in diferite institutii bancare din Slovacia
- Din 11 ianuarie 2002 pana in 31 decembrie 2004, a ocupat pozitia de viceguvernator al Bancii Nationale a Slovaciei
- A fost instalat in functia de guvernator al bancii centrale de la Bratislava pe data de 1 ianuarie 2005
