"Mărirea TVA a fost o măsură nepotrivită pentru ieşirea din criză, chiar dacă reducerea pensiilor şi a salariilor bugetarilor au fost decizii corecte", a spus profesorul de economie la Universitatea Harvard într-un interviu acordat AGERPRES

AGERPRES: Aţi remarcat, fără, îndoială, că aplauzele cele mai entuziaste le-a stârnit replica dumneavoastră că orice ţară de bun simţ ar trebui să spună adio unei structuri ca Uniunea Europeană. Cum explicaţi această reacţie?

Jeffrey Miron: Am fost şi eu surprins de ea dar, după părerea mea, audienţa a aplaudat atât de furtunos atunci când am spus că orice ţară raţională ar trebui să spună adio Uniunii Europene pentru că UE este văzută ca o forţă importantă, exterioară, care impune o serie de decizii României şi sper că tot mai mulţi oameni vor înţelege că acelaşi lucru se întâmplă şi atunci când guvernul unei ţări încearcă să impună o anume legislaţie care decide cum trebuie să îţi trăieşti viaţa, cum trebuie să funcţioneze o afacere şi aşa mai departe. Şi propriul guvern este, în acest caz, ca şi UE pentru România, o forţă externă care crede că ştie mai bine decât cetăţeanul cum anume trebuie acesta să trăiască, chiar dacă acesta nu este, adesea, de acord cu ceea ce hotărăşte guvernul în numele lui.

AGERPRES: Nu credeţi că naţiunile mici pot simţi nevoia unui baston, care să le susţină când simt că merg nesigur, şi că de aceea ar putea avea nevoie de structuri ca Uniunea Europeană?
Jeffrey Miron: Nu, şi aş da ca exemplu Hong Kong-ul, care este una dintre cele mai mici economii care au existat vreodată şi care nu a avut niciodată nevoie de o Uniune Europeană, nici nu a avut vreodată o forţă militară semnificativă, dar Hong Kong s-a apropiat mai mult de noţiunea de capitalism liber decât orice altă economie.

AGERPRES: Aţi afirmat că libertarianismul nu doreşte eliminarea statului, ci numai diminuarea acestuia, astfel încât să se ocupe numai de apărare, dar nu şi de ajutoare externe, şi de protecţia proprietăţii şi combaterea criminalităţii, dar să nu impună taxe, să nu reglementeze împotriva avorturilor, drogurilor, a dreptului de a avea o armă, să nu susţină nici o religie şi să nici nu oprime vreuna. Dacă un conducător cu astfel de concepţie, un libertarian, ar ajunge la putere, nu ar avea nevoie de structurile statului, pentru a legifera desfiinţarea unor domenii de activitate ale statului actual?


Jeffrey Miron: Nu cred că ar fi nevoie de noi reglementări dar, din moment ce ar acţiona ca o democraţie, ar trebui să convingă Congresul şi celelalte puteri legislative să reducă reglementările deja existente. Este tot ceea ce doresc să facă libertarienii, adică să anuleze lucruri existente. Ar trebui foarte, foarte puţine elemente noi de legislaţie. Principiile libertariene nu ar fi impuse de un dictator, ci ar fi acceptate de majoritate, şi atunci majoritatea ar vota pentru senatori şi congresmeni libertarieni, care nu ar face altceva decât să reducă proporţia de intervenţie a statului în viaţa socială şi economică.

AGERPRES: Deci, aţi avea nevoie de aceeaşi structură birocratică existentă şi acum, dar care ar lucra pentru un alt scop.


Jeffrey Miron: Cei aleşi, dacă sunt libertarieni, ar vota pentru reducerea birocraţiei şi ar elimina, încet, dar sigur, toate structurile guvernamentale existente.

AGERPRES: Aşadar, credeţi că acum libertarianismul are cel mai mult nevoie de imagine, ca să convingă oamenii să îi voteze?


Jeffrey Miron: Aşa este, libertarianismul are nevoie de imagine pentru a-i convinge pe oameni. Libertarienii nu vor să impună nimic, vor să convingă, vor să îşi poată discuta ideile, în speranţa că oamenii vor fi de acord cu ei, dar se pare că nu prea avem succes. Este o problemă reală şi mi-ar plăcea să am un răspuns mai satisfăcător.

AGERPRES: Ce relaţie aveţi cu presa?


Jeffrey Miron: Eu, personal, am o relaţie foarte bună, sunt adesea invitat la emisiunile de ştiri, dar nu cred că am reuşit să schimb poziţiile prea multor oameni. Dar asta e valabil şi pentru alţi economişti. Economiştii, în general, nu reuşesc să fie foarte convingători.

AGERPRES: Cum vă simţiţi acum, purtând o discuţie despre libertarianism, într-o ţară est-europeană, în care fostul regim reprezenta, ca să spunem aşa, cealaltă extremă faţă de disoluţia statului propusă de libertarieni? Aţi mai ţinut astfel de conferinţe şi în alte ţări foste comuniste?


Jeffrey Miron: Nu, România este prima ţară est-europeană în care am fost invitat să prezint libertarianismul. Sper că libertarianismul sună mai convingător pentru oamenii dintr-o ţară care a avut o economie centralizată şi un stat comunist pentru că, aşa cum spuneţi, locuitorii de aici au văzut pe pielea lor varianta extremă a controlului guvernamental totalitar şi, văzând ce efecte dezastruoase a avut intervenţia totalitară a statului, apoi ce efecte a avut o guvernare mai puţin invazivă, s-ar putea să accepte că un guvern redus la funcţiile de apărare şi combatere a criminalităţii, s-ar putea să fie chiar mai bun decât cel actual. Nu sunt de loc convins că aşa evoluează lucrurile în statele foste comuniste, dar aici există, totuşi, oameni care au trăit sub totalitarism şi care, ca atare, au devenit libertarieni convişi.

Citeşte integral pe Agerpres interviul cu Jeffrey Miron, profesor la Universitatea Harvard