"Mărirea TVA a fost o măsură nepotrivită pentru ieşirea din criză, chiar dacă reducerea pensiilor şi a salariilor bugetarilor au fost decizii corecte", a spus profesorul de economie la Universitatea Harvard într-un interviu acordat AGERPRES
AGERPRES: Aţi remarcat, fără, îndoială, că aplauzele cele mai entuziaste le-a stârnit replica dumneavoastră că orice ţară de bun simţ ar trebui să spună adio unei structuri ca Uniunea Europeană. Cum explicaţi această reacţie?
Jeffrey Miron: Am fost şi eu surprins de ea dar, după părerea mea, audienţa a aplaudat atât de furtunos atunci când am spus că orice ţară raţională ar trebui să spună adio Uniunii Europene pentru că UE este văzută ca o forţă importantă, exterioară, care impune o serie de decizii României şi sper că tot mai mulţi oameni vor înţelege că acelaşi lucru se întâmplă şi atunci când guvernul unei ţări încearcă să impună o anume legislaţie care decide cum trebuie să îţi trăieşti viaţa, cum trebuie să funcţioneze o afacere şi aşa mai departe. Şi propriul guvern este, în acest caz, ca şi UE pentru România, o forţă externă care crede că ştie mai bine decât cetăţeanul cum anume trebuie acesta să trăiască, chiar dacă acesta nu este, adesea, de acord cu ceea ce hotărăşte guvernul în numele lui.
AGERPRES: Nu credeţi că naţiunile mici pot simţi nevoia unui baston, care să le susţină când simt că merg nesigur, şi că de aceea ar putea avea nevoie de structuri ca Uniunea Europeană?
Jeffrey Miron: Nu, şi aş da ca exemplu Hong Kong-ul, care este una dintre cele mai mici economii care au existat vreodată şi care nu a avut niciodată nevoie de o Uniune Europeană, nici nu a avut vreodată o forţă militară semnificativă, dar Hong Kong s-a apropiat mai mult de noţiunea de capitalism liber decât orice altă economie.
AGERPRES: Aţi afirmat că libertarianismul nu doreşte eliminarea statului, ci numai diminuarea acestuia, astfel încât să se ocupe numai de apărare, dar nu şi de ajutoare externe, şi de protecţia proprietăţii şi combaterea criminalităţii, dar să nu impună taxe, să nu reglementeze împotriva avorturilor, drogurilor, a dreptului de a avea o armă, să nu susţină nici o religie şi să nici nu oprime vreuna. Dacă un conducător cu astfel de concepţie, un libertarian, ar ajunge la putere, nu ar avea nevoie de structurile statului, pentru a legifera desfiinţarea unor domenii de activitate ale statului actual?
Jeffrey Miron: Nu cred că ar fi nevoie de noi reglementări dar, din moment ce ar acţiona ca o democraţie, ar trebui să convingă Congresul şi celelalte puteri legislative să reducă reglementările deja existente. Este tot ceea ce doresc să facă libertarienii, adică să anuleze lucruri existente. Ar trebui foarte, foarte puţine elemente noi de legislaţie. Principiile libertariene nu ar fi impuse de un dictator, ci ar fi acceptate de majoritate, şi atunci majoritatea ar vota pentru senatori şi congresmeni libertarieni, care nu ar face altceva decât să reducă proporţia de intervenţie a statului în viaţa socială şi economică.
AGERPRES: Deci, aţi avea nevoie de aceeaşi structură birocratică existentă şi acum, dar care ar lucra pentru un alt scop.
Jeffrey Miron: Cei aleşi, dacă sunt libertarieni, ar vota pentru reducerea birocraţiei şi ar elimina, încet, dar sigur, toate structurile guvernamentale existente.
AGERPRES: Aşadar, credeţi că acum libertarianismul are cel mai mult nevoie de imagine, ca să convingă oamenii să îi voteze?
