Datorita limitelor impuse de lege, produsele oferite de companiile de administrare sunt aproape identice. In plus, in urmatorii doi ani, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) va cuantifica nivelul randamentului minim, indicator pe care vor trebui sa il atinga toate fondurile existente pe piata, ceea ce va face ca politicile investitionale ale operatorilor sa fie similare. Teoretic, s-ar fi putut crea portofolii investitionale cu variatii destul de ample ale alocarilor pe diverse instrumente. Companiile au ales insa variante aproape identice, iar unul dintre principalele motive este cel al randamentului minim in care vor trebui sa se incadreze.
“O data la trei ani, un fond isi poate schimba profilul de risc. Este posibil ca fondurile care au intrat cu profiluri de risc scazut sa migreze ulterior spre o categorie de risc mai ridicat. S-a plecat de la experientele nefavorabile din Romania cu fondurile deschise de investitii si s-a incercat sa nu se creeze o similitudine intre notiunea de fond de pensii si cea de fond mutual”, a explicat directorul financiar al Generali Fond de Pensii, Liviu Enache.
“In limba romana, notiunea de risc este asociata cuvantului “pierdere”. Toate potentialele randamente pe care le-am estimat au la baza o calculatie economico-financiara, deci nu este vorba despre speculatii financiare in sensul pur al cuvantului. Totdeauna vor exista instrumente de hedging, care vor fixa atat potentialul castig, cat si potentiala pierdere. Exista atat un prag de profitabilitate, cat si unul de stopare a pierderilor. Vom incerca o monitorizare si o marcare la piata a riscurilor si a randamentelor in timp real”, a aratat Liviu Enache.
Potrivit estimarilor companiei, o contributie echivaland cu o suta unitati de fond, investita timp de 30 de ani, poate ajunge la peste o mie de unitati de fond la finalul perioadei de economisire-investire. “Un portofoliu cu un risc mai ridicat va atrage oameni cu apetenta pentru risc, oameni tineri, cu venituri mai ridicate”, este de parere Enache.
In Polonia, dupa opt ani de la implementarea sistemului, cele 15 fonduri de pensii private obligatorii investesc in jur de 39% din active pe bursa din Varsovia. Plasamentele fondurilor reprezinta 20% din capitalizarea bursei, potrivit celor declarate de directorul general al Aviva Polonia, Adam Uszpolewicz.
Piata interna poloneza ofera insa destul de multe instrumente in care fondurile de pensii pot investi si este suficient de adanca pentru a absorbi volume foarte mari de plasamente. O banca medie poloneza are un bilant aproape egal cu sistemul bancar romanesc. “Nu prea putem face comparatii cu Polonia, mai degraba cu Bulgaria, desi, in ciuda recesiunii prin care au trecut si ei, sunt mult mai sofisticati. Intr-un fel sau altul, piata interna va absorbi investitiile fondurilor de pensii, indiferent ca vorbim de titluri de stat sau de Bursa de Valori.
Problema este piata titlurilor de stat, care a fost destul de subtire si nu a reusit sa dreneze lichiditatea din piata. E greu de crezut ca emisiunile de titluri de stat vor exploda peste noapte. Practic, capitalizarea bursei si volumul de tranzactionare de pe aceasta piata au un potential mult mai mare”, este de parere directorul financiar al Generali Fond de Pensii. Acesta estimeaza ca piata bursiera va putea absorbi investitiile fondurilor de pensii fara distorsiuni la nivelul preturilor. “Cred ca, dupa primii doi ani, vom putea vorbi despre performanta si despre un management performant”, a aratat Liviu Enache.
“Cand introduci un sistem obligatoriu, trebuie sa oferi elemente asiguratorii. Am avut posibilitatea sa alegem intre trei grade diferite de risc - scazut, mediu si ridicat. Din 17 companii, 16 au ales pentru fondurile administrate un profil de risc mediu, care este, de fapt, mai mult spre scazut dupa alte criterii de analiza de risc. Este un profil destul de conservator, astfel incat sa se poata asigura un randament bun in conditii de risc destul de reduse”, a aratat directorul general al MKB Romexterra Fond de Pensii, Enache Jiru.
“Investitiile fondurilor de pensii se vor reflecta in preturi. Statul va dirija, incepand cu 2008, o anumita suma de bani catre fondurile de pensii private obligatorii. Va lua nastere o noua categorie de investitori institutionali, care vor crea lichiditate si vor asigura o cerere de noi instrumente. Banii pe care statul ii va transfera in sistem privat va trebui sa ii acopere prin emiterea de titluri de stat. Daca cererea de instrumente creste si oferta ramane constanta, categoric vor creste preturile”, sustine Enache Jiru.
Acesta este de parere ca investitiile fondurilor de pensii vor fi absorbite destul de usor, cel putin in primul an, cand nivelul contributiilor atrase nu va fi unul semnificativ. “Pentru fondurile mici va fi mai usor, dar pentru unul care ar detine o cota semnificativa din piata va fi mai dificil. Fondurile mari vor crea o oarecare presiune, pentru ca trebuie sa-si respecte portofoliul investitional. Si daca nu vor gasi instrumente pe piata interna, suficiente pentru a genera si randamente bune, vor intra pe instrumente din strainatate”, sustine directorul general al MKB Romexterra Fond de Pensii.
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) asteapta intrarea investitiilor pe care le vor realiza administratorii fondurilor de pensii private, intrucat acestea vor avea ca efect consolidarea pietei bursiere, a declarat directorul general al BVB, Stere Farmache.
“Bursa va castiga nu doar prin cresterea volumului de plasamente, ci si prin presiunea pe care o vor exercita aceste fonduri pentru crearea de noi instrumente”, a aratat Farmache. Acesta este de parere ca preturile titlurilor listate la BVB nu vor fi distorsionate dupa ce administratorii fondurilor private vor incepe investitiile.
Companiile de administrare au anuntat cheltuieli semnificative cu marketingul produselor, retelele de distributie si vanzare. In ultimul timp, mai multi administratori au anuntat majorari de capital pentru a putea sustine vanzarea fondurilor, in perioada de aderare, care a luat startul la 17 septembrie si va dura patru luni. Grupurile ING, Aviva si Allianz-Tiriac au anuntat investitii masive pe piata pensiilor private, care vor ajunge la 100 milioane de euro in urmatorii ani, pentru a finanta procesul de vanzare. Actionarii Interamerican Pensii au hotarat, inca din luna august, majorarea capitalului cu 221%, de la 5,8 milioane de euro pana la aproape 19 milioane de euro, pentru acoperirea cheltuielilor de marketing si pentru plata comisioanelor catre agenti. “Capitalul companiei Generali Fond de Pensii se apropie de 25 milioane de euro, dupa o recenta majorare pentru finantarea cheltuielilor de marketing si vanzari”, a aratat Liviu Enache.
Acesta estimeaza ca divizia de pensii a grupului Generali va ajunge la un nivel al veniturilor egal cu cel al cheltuielilor, undeva, in urmatorii cinci ani. Directorul general al MKB Romexterra Fond de Pensii, Enache Jiru, considera ca primul an in care veniturile companiei vor ajunge la nivelul cheltuielilor este 2014. “Pana atunci, pentru noi va fi o perioada de investitie continua. Avem in vedere o prima majorare de capital, pe care o vom realiza in 2008”, a spus Jiru.
Cheltuielile administratorilor nu vor afecta activele participantilor, spun reprezentantii companiilor. “Prin lege, administratorii percep doar comisioanele inscrise in prospect. Cu ajutorul acestor comisioane, ne vom finanta cheltuielile”, a aratat Jiru.
“Nivelul comisionului pe care eu il percep de la client este de 2,5%. Nu poate fi mai mare, eventual poate fi mai mic. Daca eu investesc mai mult pentru fiecare client atras, nu pot lua din comisioane mai multi bani. Imi recuperez investitia intr-un termen mai lung, din comisioanele pe care le va plati clientul. Nu clientul va resimti un comision mai mare sau mai mic platit fortei de vanzare”, a declarat directorul general al Allianz-Tiriac Pensii Private, Crinu Andanut.
Modelul polonez a permis administratorilor stabilirea unor comisioane percepute clientilor destul de substantiale. “Astazi, polonezii se uita mai putin la nivelul comisioanelor si mai mult la performanta fondurilor. De altfel, in cei opt ani de functionare a sistemului, comisioanele au scazut treptat, iar in 2013, potrivit legii, toate fondurile vor trebui sa aplice acelasi nivel”, a explicat Adam Uszpolewicz. Castigatorii pietei poloneze de pensii private obligatorii au fost diviziile create de companiile de asigurari, in special cele ale asiguratorilor de viata. Primele trei pozitii din clasament sunt ocupate de subsidiarele PZU - cel mai mare asigurator polonez, Aviva si ING. Piata poloneza este una de tip oligopol, pentru ca primele patru-cinci companii detin cei mai multi participanti si volumul cel mai mare de active.
Potrivit legii, acesti administratori nu mai pot achizitiona fonduri mai mici ca dimensiune, care vor sa iasa din piata si nici nu mai pot primi participanti prin sistemul de distributie aleatorie, pentru ca trebuie sa se mentina sub pragul unei cote de piata de 30%. In Polonia, in fiecare an, forta de munca nou angajata totalizeaza in jur de 700.000 de persoane. Dintre acestea, aproape 20-25% intra in procesul distributiei aleatorii, pentru ca nu opteaza pentru nici unul dintre fondurile de pe piata. Divizia de pensii a grupului Aviva detine 26% din piata poloneza, cota care plaseaza administratorul pe pozitia a doua, cu 2,6 milioane de participanti si peste 15 miliarde euro active administrate.
Potrivit primei raportari a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), dupa primele doua saptamani ale perioadei de aderare, Romania pare ca urmeaza modelul Poloniei, pentru ca primele clasate, dupa numarul participantilor atrasi, sunt diviziile create de companiile de asigurari.
Este inca prematur pentru a crea clasamente, pentru ca, pe parcursul celor patru luni, acestea vor fi in continua schimbare.
“Primele saptamani nu sunt deloc relevante, ca si rezultate. Am constatat ca romanii au fost asaltati, dupa 17 septembrie, pe toate caile posibile, cu informatii despre sistemul de pensii si, practic, s-a creat o confuzie in piata si nu o informare. Informarea nu se face in cateva zile. Mai ales ca, pe langa semnalul de start, a mai existat unul - “Atentie, nu va grabiti sa semnati”. Or, acest semnal il resimtim in piata, oamenii sunt foarte precauti, procesul de vanzare nu merge atat de usor, asa cum se asteptau unii sau altii”, a aratat directorul general al Allianz-Tiriac Pensii Private, Crinu Andanut.
Fondul Aripi, Generali
- Investitii in instrumente cu risc ridicat
- 36% in actiuni si obligatiuni listate
- 5% in instrumente de piata monetara
- 2% in obligatiuni municipale
- 2% in fonduri mutuale
- Investitii in instrumente cu risc scazut
- 51% in titluri de stat (Romania sau UE)
- 1% in titluri de stat (Japonia, Canada, SUA)
- 3% in obligatiuni private straine
- Plafon maxim al investitiilor in actiuni listate: 50%
- Plafon maxim al investitiilor in instrumente cu risc scazut: 85%
- Comision de administrare initial: 2,5% din contributiile platite
- Comision de administrare permanent: 0,05% lunar din active
“O data la trei ani, un fond isi poate schimba profilul de risc. Este posibil ca fondurile care au intrat cu profiluri de risc scazut sa migreze ulterior spre o categorie de risc mai ridicat. Liviu Enache director financiar Generali Fond de Pensii
“Cand introduci un sistem obligatoriu, trebuie sa oferi elemente asiguratorii. Am ales un profil destul de conservator, astfel incat sa se poata asigura un randament bun in conditii de risc destul de reduse Enache Jiru director general MKB Romexterra Fond de Pensii
“Astazi, polonezii se uita mai putin la nivelul comisioanelor si mai mult la performanta fondurilor. In 2013, potrivit legii, toate fondurile vor trebui sa aplice acelasi nivel Adam Uszpolewicz CEO Aviva polonia
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
