Prezentă la reuniunea miniștrilor de externe din G7, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a spus că cele două teme centrale de pe agendă sunt războiul din Ucraina și războiul din Orientul Mijlociu și a insistat că partenerii trebuie să caute o ieșire diplomatică din aceste crize, nu o extindere a lor. Mesajul ei a fost că efectele celor două conflicte se propagă la nivel global și că Uniunea Europeană încearcă să mențină în același timp sprijinul pentru Ucraina, stabilitatea rutelor maritime și presiunea politică asupra actorilor implicați.

Pe scurt

1. Kaja Kallas a spus că cele două mari dosare discutate la G7 sunt Ucraina și Orientul Mijlociu și că este nevoie de de-escaladare.
2. Șefa diplomației europene a avertizat că scumpirea petrolului îi oferă Rusiei mai multe resurse pentru a continua războiul împotriva Ucrainei.
3. UE discută extinderea prezenței navale și rolul Operațiunii Aspides, în contextul riscurilor pentru navigația din regiune și al tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz.
4. Kallas a spus că peste un milion de persoane sunt strămutate în Liban și a cerut oprirea atacurilor, precum și o soluție negociată între Israel și Liban.
5. Ea a legat explicit Rusia de Iran, spunând că Moscova ajută Teheranul cu intelligence și drone și că aceste războaie sunt „foarte mult interconectate”.

Kallas a formulat de la început o lectură strategică comună a celor două crize. „Cred că cele două subiecte principale aflate pe masă sunt cele două mari războaie, unul în Ucraina și celălalt în Orientul Mijlociu”, a spus ea. În aceeași intervenție, a adăugat că partenerii discută despre efectele acestor războaie și despre posibilitatea unei ieșiri din conflict. „Trebuie să ieșim din război, nu să escaladăm și mai mult, pentru că consecințele pentru toată lumea, la nivel global, sunt destul de severe”, a declarat Kallas. În ceea ce privește Ucraina, mesajul său a fost că atenția internațională nu trebuie să se deplaseze complet spre Orientul Mijlociu. Kallas a spus că atacurile ruse asupra civililor ucraineni și asupra infrastructurii civile cresc în continuare în fiecare zi și că acest lucru nu poate fi ignorat. Ea a legat direct conflictul din Orientul Mijlociu de capacitatea Rusiei de a continua războiul, prin intermediul pieței energiei. „Și, desigur, scumpirea petrolului îi oferă Rusiei și posibilitatea de a finanța din nou acest război, ceea ce nu este deloc bine pentru ucraineni”, a spus ea. În consecință, poziția europeană prezentată la G7 este că trebuie crescut atât sprijinul bilateral pentru Ucraina, cât și presiunea asupra Rusiei, pentru ca Moscova să negocieze „cu bună-credință”. Întrebată despre presiunea exercitată de Statele Unite asupra Ucrainei în negocieri și despre eventuale concesii teritoriale, Kallas a spus că este îngrijorată de această direcție. Ea a afirmat că Rusia încearcă să obțină la masa negocierilor teritorii pe care nu a reușit să le cucerească militar nici în doisprezece ani și a descris această abordare ca fiind parte din „manualul rusesc de negociere”. În intervenția sa, Kallas a spus că pentru o soluție durabilă este nevoie de concesii clare din partea Rusiei și că presiunea comună exercitată de europeni și americani ar putea crea condițiile pentru încheierea războiului și pentru o pace sustenabilă pe termen mai lung. Pe dimensiunea Orientului Mijlociu, Kallas a insistat că Uniunea Europeană nu vede o soluție militară. Întrebată ce pârghii concrete are UE asupra SUA și Israelului, ea a răspuns prin accentul pus pe mobilizarea diplomatică globală. Potrivit ei, toate țările sunt afectate într-un fel sau altul de acest război, iar interesul comun este oprirea lui. „Avem parteneri globali aici astăzi pentru a avea un mesaj unificat că avem nevoie de o ieșire, nu de o escaladare în acest război”, a spus șefa diplomației europene. Ea a adăugat că soluția nu poate fi decât una diplomatică, bazată pe negocieri, astfel încât regiunea să poată ieși din această spirală „mai puternică și, de fapt, mai pașnică”. O parte importantă a schimbului cu presa a vizat securitatea maritimă și riscul de extindere a tensiunilor spre Strâmtoarea Hormuz. Kallas a spus că la nivel european au existat discuții despre operațiunile deja prezente în regiune. Ea a menționat în mod explicit Operațiunea Aspides, aflată deja în zonă și desfășurată pe baza unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU. Potrivit explicațiilor sale, operațiunea funcționează în prezent la sud de linia Muscat și în Marea Roșie, iar discuțiile vizează posibilitatea creșterii prezenței navale sau extinderea ariei de acțiune. Kallas a spus că UE trebuie să mențină deschisă ruta de navigație, deoarece riscul reprezentat de houthi rămâne prezent, chiar dacă până acum nu a existat un nou atac. Ea a adăugat că există discuții și privind eventuale „coaliții ale celor dispuși” pentru Golful Persic după încetarea ostilităților. Pe dosarul libanez, Kallas a adus în prim-plan dimensiunea umanitară a crizei. Ea a spus că populația Libanului este trasă în război și că în acest moment există peste un milion de persoane strămutate în țară. În mesajul său, apelul a fost adresat atât Israelului, cât și Hezbollahului, pentru oprirea atacurilor. Kallas a afirmat că Hezbollah a atras populația libaneză în acest război, dar a insistat și asupra necesității ca Israelul și Libanul să se așeze la masa negocierilor pentru a ajunge la o înțelegere și la pace, astfel încât atacurile și suferința populației să înceteze. Ea a mai spus că guvernul libanez face eforturi pentru dezarmarea Hezbollah și că acest proces trebuie sprijinit pentru a crea stabilitate. Una dintre cele mai politice formulări ale intervenției a fost cea privind legătura dintre Rusia și Iran. Întrebată dacă va discuta cu partea americană despre sprijinul Rusiei pentru Iran, Kallas a răspuns afirmativ și a spus că UE ridică deja această problemă. Potrivit declarației sale, Rusia ajută Iranul cu informații pentru a ținti americani și este de asemenea implicată în sprijinul cu drone, astfel încât Iranul să poată ataca țări vecine și baze militare americane. „Aceste războaie sunt foarte mult interconectate”, a spus ea. În logica prezentată de Kallas, dacă Washingtonul vrea să oprească războiul din Orientul Mijlociu și atacurile iraniene, atunci trebuie să crească și presiunea asupra Rusiei, pentru a limita capacitatea Moscovei de a sprijini Teheranul. Declarațiile făcute înaintea reuniunii arată astfel că Uniunea Europeană încearcă să lege într-un singur cadru diplomatic trei dimensiuni majore, războiul din Ucraina, riscul unei escaladări în Orientul Mijlociu și securitatea energetică și maritimă. Dincolo de apelurile generale la diplomație, intervenția Kajei Kallas sugerează că Bruxellesul încearcă să împiedice deplasarea centrului de greutate strategic de la Ucraina, să evite extinderea confruntării în regiune și să folosească formatul G7 pentru a transmite un mesaj coordonat către Washington și ceilalți parteneri. Contextul mai larg este cel al unei reuniuni G7 dominate de două teatre de conflict care, în lectura prezentată de UE, nu mai pot fi tratate separat. În declarația sa, Kallas a insistat că ieșirea din aceste războaie trebuie să fie negociată și că escaladarea ar avea consecințe severe pentru toată lumea. În același timp, prin referirile la petrol, Hormuz, Liban, Hezbollah, Iran și Rusia, mesajul european mută discuția de la simple poziții diplomatice la o evaluare mai amplă a securității economice și strategice a Uniunii.