Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, a declarat în Consiliul de Securitate al ONU că ordinea internațională bazată pe reguli traversează cea mai gravă ruptură de la al Doilea Război Mondial, indicând drept crize centrale războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și războiul din Orientul Mijlociu. În intervenția sa la sesiunea anuală privind cooperarea UE-ONU, ea a cerut întărirea responsabilizării, apărarea libertății de navigație și reformarea sistemului multilateral în jurul Cartei ONU și al dreptului internațional.

Pe scurt

1. Kaja Kallas a spus în Consiliul de Securitate că ordinea internațională bazată pe reguli este sub presiune, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al războiului din Orientul Mijlociu.
2. Ea a afirmat că statele membre ale UE furnizează un sfert din bugetul regulat al ONU, iar UE și statele sale membre asigură 42% din asistența oficială pentru dezvoltare, deși reprezintă doar 5% din populația globală.
3. Kallas a invocat susținerea UE pentru înființarea unui tribunal pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei și a cerut întărirea responsabilizării în dreptul internațional.
4. Ea a cerut o coaliție internațională puternică pentru securitatea maritimă și a spus că UE va continua să respingă orice aranjament care limitează trecerea liberă și sigură prin strâmtori, în conformitate cu dreptul internațional.
5. Înaltul Reprezentant a salutat inițiativele de limitare a abuzului de veto și a susținut reformarea ONU pentru a face sistemul mai puternic, mai echitabil și mai rezilient.

Kallas a început prin a sublinia greutatea financiară și operațională a Uniunii Europene în sistemul ONU. Ea a spus că UE și statele membre furnizează 42% din asistența oficială pentru dezvoltare, deși reprezintă doar 5% din populația globală, iar statele membre finanțează un sfert din bugetul regulat al ONU. În același discurs, a amintit implicarea europeană în misiuni și operațiuni legate de pace și securitate, inclusiv operațiunea IRINI, operațiunea ASPIDES în Marea Roșie, sprijinul pentru Somalia și angajamentele UE în Gaza, Rafah și prin misiunea EUPOL COPPS. Discursul a plasat în centrul intervenției cele două crize pe care le-a descris drept dominante la nivel global. Kallas a spus că „dezintegrarea dreptului internațional este evidentă” în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și în războiul din Orientul Mijlociu. Despre Rusia, ea a afirmat că execută „una dintre cele mai scandaloase încălcări ale dreptului internațional din istoria Națiunilor Unite”, invadând un stat suveran și întorcând spatele obligațiilor sale ca membru permanent al Consiliului de Securitate. În privința Orientului Mijlociu, ea a spus că războiul a produs instabilitate majoră, costuri umane foarte ridicate și efecte economice care depășesc regiunea, de la prețuri mai mari la energie până la lipsa îngrășămintelor și vulnerabilități structurale în comerțul global și în economiile emergente. Kallas a legat direct și cele două dosare. Ea a spus că Rusia sprijină Iranul cu informații și drone și că prelungirea războiului aduce Moscovei beneficii prin prețuri energetice mai ridicate, epuizarea stocurilor de apărare antiaeriană și distragerea atenției internaționale. După o vizită în regiunea Golfului, ea a declarat că drumuri, aeroporturi, hoteluri, infrastructură energetică și alte infrastructuri civile au fost lovite de aceleași instrumente care provoacă distrugeri în Ucraina. O parte importantă a discursului a fost dedicată confruntării dintre multilateralism și politica de putere. Kallas a respins ideea unei multipolarități neîngrădite de Carta ONU sau de dreptul internațional și a avertizat împotriva unei ordini dominate de sfere de influență și coerciție. Ea a spus că Europa va continua să aleagă cooperarea în locul coerciției și a prezentat Uniunea Europeană drept un partener pe care statele îl caută atunci când vor să apere dreptul internațional, să întărească alianțe și să mențină multilateralismul în mișcare. Înaltul Reprezentant a cerut apoi o agendă mai concretă pentru ONU, structurată în jurul a trei direcții: teme specifice, aplicarea regulilor și îmbunătățirea proceselor. În zona temelor specifice, ea a insistat asupra medierii, consolidării păcii și menținerii păcii, afirmând că dialogul condus de comunități locale, minorități și tineri ajută la stabilitatea păcii, că includerea femeilor crește șansele unei păci durabile și că implicarea structurilor multilaterale ajută la depășirea intereselor naționale. Ea a arătat că operațiunile de menținere a păcii rămân esențiale acolo unde medierea eșuează și a amintit că statele membre ale UE sunt în prezent cel mai mare contributor colectiv la bugetul ONU pentru operațiuni de menținere a păcii. Pe dosarul maritim, Kallas a declarat că securitatea, siguranța și prosperitatea colectivă sunt strâns legate de ceea ce se întâmplă pe mare. Ea a afirmat că dreptul mării, inclusiv Convenția ONU asupra dreptului mării, este subminat în mod deliberat în mai multe spații maritime, de la Marea Baltică și Marea Nordului până la Marea Roșie și Indo-Pacific. În acest context, a spus că ceea ce se întâmplă în Strâmtoarea Hormuz este „cel mai clar apel de până acum” pentru o coaliție internațională puternică privind securitatea maritimă și a precizat că obiectivul rămâne trecerea sigură pentru toate transporturile prin această rută. Ea a adăugat că Uniunea Europeană va continua să respingă orice aranjament menit să limiteze trecerea liberă și sigură prin strâmtori, în conformitate cu dreptul internațional. Discursul a inclus și o referire la amenințările la adresa cablurilor submarine și conductelor, pe care Kallas le-a descris drept deja ținte de sabotaj. Ea a cerut intensificarea lucrărilor pentru un nou acord multilateral care să creeze certitudine juridică și instrumente pentru a răspunde acestor amenințări. În capitolul responsabilizării, Kallas a spus că dreptul internațional este eficient doar în măsura în care statele sunt dispuse să îl facă aplicabil. Ea a legat această idee de sprijinul UE pentru înființarea unui tribunal pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, afirmând că fără crima de agresiune, pe care a numit-o „crima conducerii”, nu ar exista nici crime de război și că fără responsabilizarea liderilor, crimele de război vor continua. În același registru, a salutat inițiativa Liechtenstein de a declanșa o dezbatere în Adunarea Generală atunci când veto-ul este folosit și inițiativa Franței și Mexicului de a limita utilizarea veto-ului în cazul crimelor atroce. Ea a spus că atunci când Consiliul de Securitate nu își îndeplinește responsabilitatea pentru pace și securitate, chestiunea ar trebui să poată reveni în Adunarea Generală. Spre final, Kallas a pledat pentru formule de cooperare mai flexibile, care să completeze ordinea multilaterală bazată pe reguli: parteneriate bilaterale, alianțe, organizații regionale, coaliții ale celor dispuși, formate minilaterale sau plurilaterale. Ea a precizat însă că toate aceste formule trebuie să rămână complementare sistemului multilateral și să fie în acord cu principiile ONU. Încheierea discursului a fost construită ca un apel la acțiune, cu ideea că generația actuală trebuie să decidă dacă apără o ordine mai puternică, mai echitabilă și mai rezilientă sau acceptă o lume a sferelor de influență și a impunității. Intervenția a avut loc la sesiunea anuală a Consiliului de Securitate al ONU privind cooperarea UE-ONU în domeniul păcii și securității. În discurs, Kaja Kallas a încercat să lege contribuția financiară și operațională a Uniunii Europene la sistemul ONU de o agendă mai largă de apărare a ordinii internaționale bazate pe reguli, de întărire a responsabilizării și de reformare a sistemului multilateral.