Kazakhstan are o capitală ca scoasă din cutie. Vezi galerie foto

Actuala capitală a Kazakhstan-ului a fost înfiinţată în 1830 de către cazaci. La acea dată era doar o fortificaţie şi se numea Akmola(bogăţia albă în limba kazahă – n.r.). Doi ani mai târziu şi-a schimbat numele în Akmolinsk iar în 1862 a căpătat statutul de oraş. Potrivit istoricilor, în secolul 19  actuala Astana era un centru comercial şi economic important care spre începutul de secol 20 se impusese şi ca centru agricol. În perioada sovietică numele se schimbă iarăşi devenind Tselinograd însă nu şi importanţa sa economică. Chiar şi în perioadele cele mai austere, în regiune era renumită   cu pâinea sa albă cu o crustă crocantă, cârnaţii delicioşi şi diversele sortimente de carne.

Oraşul îşi va recăpăta vechiul său nume, Akmola, în 1991, odată cu obţinerea indepdendenţei Kazakhstan-ului iar în 1997 preşedintele Nursultan Nazarbayev declară Akmola, oraşul situat exact în centrul ţării, drept noua capitală a statului kazah luându-i locul  Almei Ata. Cu această ocazie noua capitală este redenumită Astana, cuvânt care, în limba kazahă, înseamnă chiar „capitală”. „Inima ţării noastre bate aici...De aici Kazakhstan îşi va decide soarta sa istorică în zorii celui de-al treilea mileniu”, a spus preşedintele Nazarbayev în discurul inaugural ţinut în Astana în faţa celor mai mari oameni de stat ai ţării.
Mutarea capitalei în ceea ce este aproape centrul geografic al Eurasiei a rezolvat diferenţele de dezvoltare etno-geografică. Nu numai atât, însă. Astana este exact pe magistralele de legătură Pacific  - Europa, China – Europa şi Siberia – Asia Centrală ceea ce constituie un evident avantaj comercial pentru capital Astana devenită un punct major de tranzit. Toate lucrările de mutare a insituţiilor guvernamentale de la Almaty la Astana au fost supravegheate personal de preşedintele Nazarbayev care, cu această ocazie a ţinut să precizeze că „ este pentru prima dată în istoria zbuciumată a secolului 20 când Kazakhstan-ul a ajuns, în mod independent, la o decizie referitoare la propria sa capitală. Decizia a fost luată conform interesului nostru naţional şi are o mare semnificaţie politică şi morală”

Astana este acum un oraş modern, construit din sticlă şi oţel în stilul „art nouveau” cu clădiri guvernamentale şi spaţii de birouri, mai multe hoteluri de cinci stele şi apartamente de locuit la standarde europene, bulevarde largi, parcuri precum şi două promenade pe ambele maluri ale râului Ishim.
Dacă în 1997 oraşul avea 300.000 de locuitori în prezent aceştia sunt aproape de 700.000. Creşterea populaţiei se datorează afluxului de funcţionari guvernamentali dar, mai ales, angajaţilor de la companii private care s-au mutat în capitală alături de familiile lor. Nu în ultimul există o comunitate de sute de expaţi angajaţi ai multinaţionalelor care derulează afaceri în Kazakhstan.

Demografii apreciază că populaţia Astanei va atinge un milion până în 2015 datorită imigraţiei din zonele rurale şi sporului natural. Cei 248 de km pătraţi ai capitalei sunt mai mult decât suficienţi în primească toţi aceşti locuitori.

Domeniile economice cele mai dinamice ale Astanei sunt, chiar şi în condiţiile actualei crize, construcţiile şi serviciile ambele cu potenţial încă ridicat de creştere. Dezvoltarea economică a capitalei este atât de importantă pentru stat încât a fost declarată prin lege prioritară pentru naţiunea kazahă. De altfel investiţiile autohtone şi locale în Astana beneficiază de mai multe facilităţi inclusiv de ordin fiscal.

Clădirile de birouri, clădirile guvernamentale, locurile de distracţie şi complexurile rezidenţiale se află pe partea stângă a râului Ishim. Partea veche a oraşului cu clădiri ce datează din secolul 19 a rămas în partea dreaptă.

3.000 de ani de istorie pentru „cei liberi”

Primele atestări documentare ale unei populaţii pe teritoriul Kazakhstan-ului vin din anul 1.000 î.e.n. când prosperau sciţii Saka. În mai multe ansambluri funerare s-au găsit arme, statui şi unelte din bronz şi  aur frumos şlefuite şi încrustate cu pietre preţioase. Moştenirea culturală din această perioadă a stat la bazele Monumentului Indepdendenţei ridicat la Alma Ata în 1990.

În secolele ce au urmat o altă mare naţiune s-a ridicat de pe aceste teritorii: hunii. Cu Attila în frunte ei au provocat căderea Imperiului Roman de Apus şi au pustiit Europa. Mai târziu locul hunilor a fost luat de triburile turcice care s-au organizat în mai multe hanate. Viaţa comercială şi culturală era avansată pentru acea perioadă a istoriei pentru că se construiseră caravanseraiuri în mai multe oaze din Asia Centrală şi sudul Kazakhstan-ului unde poposeau negustorii veniţi pe celebrul Drum al Mătăsii. De altfel, acest traseu comercial a jutat şi la dezvoltarea ştiinţelor, cărturari din mai mult ţări făcând vizite şi propovăduind idei în ţările pe unde poposeau. Din această perioadă au rămas edificii culturale precum mausoleurile de la Aristan Baba şi Aisha Bibi.

În 1.200 e.n. mongolii conduşi de Ginghis Han cuceresc trei sferturi din Asia şi jumătate din Europa. Deşi au făcut ravagii pe unde au trecut totuşi s-au dovedit prietenoşi cu negustorii care au continuat să aducă mărfuri din Orientul îndepărtat către Occident

In secolul 16 s-a consolidat pentru prima dată naţiunea kazahă sub forma unui hanat. În vechea limbă turcică Khazah înseamnă liber sau indepdendent.

În secolele 17 şi18 hanatul Kahazah a dus un lung război cu nomazii Jungar, triburi cu descedenţă chineză. Pentru a evita totala anihilare khazahii au fost nevoiţi să ceară protecatoratul Imperiului Ţarist lucru ca re dus, până la urmă, la pierderea indepdendenţei statele în 1871. După ce puterea din Rusia a trecut în mâna Sovietelor în 1917 Kazakhstan a trecut printr-o perioadă neagră. Colectivizarea a făcut ca 1,5 milioane de locuitori să moară de foame şi alte sute de fii să fugă în Rusia. Elitele locale au fost fie arestate fie ucise. În 1986 mii de kazahi au ieşit în stradă cerând stoparea abuzurilor. Deşi protestul a fost reprimat cu brutalitate mulţi analişti politici sunt de părere că acesta a fost începutul sfârşitului pentru Uniunea Sovietică.

Indepdendenţa statului Kazakhstan a fost câştigată în 16 decembrie 1991 şi odată cu ea a fost ales, în mod democratic preşedinte Nursultan Nazarbayev.