O schimbare majoră este aplaudată dar, în același timp stârnește deja dezbateri aprinse. Comitetul Olimpic pregătește o reformă a competițiilor feminine începând cu JO de vară 2028, Los Angeles. Însă este socant cazul pugilistei Imane Khelif, care a câștigat aurul la 66 kg sub acuzația că ar prezenta ADN de bărbat și a fost lăsată să participe în ciuda descalificărilor anterioare impuse de IBA pentru eligibilitate de gen.
La viitoarele JO sportivele transgender, excluse din probele feminine.Testul genetic va fi obligatoriu
Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, în probele feminine vor putea concura exclusiv femeile biologice, eligibilitatea urmând să fie stabilită printr-un test genetic unic. Noua regulă introduce un criteriu clar- detectarea genei SRY, responsabilă pentru determinarea sexului masculin și asociată cromozomului Y. Testarea va fi realizată prin metode considerate minim invazive (salivă, exudat bucal sau probă de sânge) și va avea loc o singură dată în cariera sportivă, cu excepții rare în cazul unor suspiciuni de eroare. Sportivele care nu prezintă această genă vor fi declarate eligibile permanent pentru competițiile feminine. În schimb, cele care nu trec testul vor putea participa în alte categorii, inclusiv în competiții masculine sau deschise.
Președinta Comitetului Olimpic (CIO), Kirsty Coventry, a explicat rațiunea din spatele deciziei, subliniind diferențele biologice care pot influența performanța sportivă: „Chiar și cele mai mici diferențe pot face diferența între victorie și înfrângere. Nu ar fi corect ca bărbații biologici să concureze în categoria feminină. În unele sporturi, acest lucru nu ar fi nici sigur.” Decizia vine după o analiză de 18 luni a datelor științifice, care -potrivit Comitetului Olimpic Internațional (CIO)- indică un consens privind avantajele fiziologice în sporturile ce implică forță, viteză și rezistență”.
Donald Trump: ”Există un tânăr care a făcut tranziția. Este un mare boxer, dar dorea să fie femeie... fiecare cu ale lui”
Măsura îi vizează nu doar pe sportivii transgender, ci și pe cei cu DSD (diferențe de dezvoltare sexuală -n.r.), o condiție rară care poate include caracteristici biologice mixte. Un exemplu celebru este atleta sud-africană Caster Semenya, care are cromozomi XY. De altfel, mai multe federații internaționale — inclusiv în atletism, natație sau ciclism - au introdus deja reguli restrictive în ultimii ani. Până acum însă, CIO lăsase aceste decizii la latitudinea fiecărui sport în parte. ”Există un tânăr care a făcut tranziția. Este un mare boxer, dar dorea să fie femeie... fiecare cu ale lui”, a spus chiar Donald Trump referindu-se la Imane Khelif -
.Decizia nu a fost primită unanim. Unii cercetători și activiști consideră că revenirea la testarea genetică — utilizată și abandonată în anii ’80 -’90 — ar putea duce la stigmatizare și încălcarea drepturilor omului. Criticii din rândul celor nu s-au lăsat înduioșați de faptul că controversata boxeriță sus menționată a rupt din bătaie niște fetițe, susțin că măsura este discriminatorie și că pune presiune suplimentară pe sportivi deja vulnerabili, în timp ce susținătorii afirmă că este necesară pentru a proteja echilibrul competițional.
Hotărârea CIO este una dintre cele mai importante schimbări din ultimele decenii în regulile sportului feminin. După ani de controverse privind participarea sportivilor transgender, decizia încearcă să traseze o linie clară între incluziune și corectitudine. Noile reguli nu se aplică sportului de masă sau recreativ și nu vor avea efect retroactiv.
