Prima sesiune parlamentară a acestei legislaturi nu s-a făcut remarcată prin operativitatea cu care forul legislativ a adoptat legile, unele dintre restanţe fiind moştenite de pe vremea legislaturii anterioare, dar au rămas nesoluţionate. Unele, precum Legea berii sau transferul ONRC în subordinea Camerei de Comerţ au apărut periodic pe agenda plenului fără ca acesta să adopte sau să respingă aceste legi. În absenţa unui acord politic între partidele de guvernământ, PSD şi PDL, procedeul preferat de tergiversare a fost retrimiterea la Comisii pentru un raport suplimentar, mai mult un pretext până când partidele de la putere vor conveni asupra unui punct de vedere comun.
Legea berii, restanţă din legislatura trecută
Unul dintre cazurile cele mai elocvente de tergiversare a procesului de legiferare a fost controversata Lege a berii prin care micii producători de bere primeau anumite scutiri de taxe şi impozite, precum şi anularea datoriilor acumulate la bugetul de stat începând din 2003. Legea, iniţiată de un grup de deputaţi ai PD, a fost adoptată de Camera Deputaţilor în noiembrie 2006, dar preşedintele Băsescu a solicitat reexaminarea afirmând că această lege este un exemplu privind legile făcute speciale pentru infractori. În iunie 2007 a fost respinsă cererea de reexaminare de către deputaţi cu 124 de voturi contra, 51 de voturi pentru şi 28 de abţineri, însă procedura nu a fost dusă până la capăt fiind reintrodusă pe ordinea de zi. În 2008, legea a fost reintroduă pe ordinea de zi în urma unei solicitări a deputatului PSD Aurel Vlădoiu care susţinea că votul de respingere nu a respectat procedura parlamentară. Astfel, legea a mai fost dezbătută în plenul Camerei în aprilie şi în iunie 2008, prilej pentru partidele parlamentare de a se acuza reciproc de interese în promovarea acestei legi. Dar legea rămas nevotată.
Legea a fost reluată în dezbatere în această legislatură, iar producătorii de bere reuniţi în Patronatul Societăţilor Independente Producătoare de Bere şi în Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară care au solicitat Biroului Permanent dezbaterea în regim de urgenţă. Pe 6 mai, Biroul a trimis solicitarea Comisiilor care trebuiau să elaboreze raportul pe lege. Peste şase zile, legea ajunge în plen doar pentru a fi retrimisă la Comisii, nu fără obişnuitele acuze reciproce referitoare la interese ascunse în promovarea legii. Tonul a fost dat de către liderul grupului UDMR, Marton Arpad, care a susţinut că legea este făcută cu dedicaţie pentru numai patru producători. "Sunt doar câteva fabrici pe care-i favorizăm, contrar procedurilor europene, şi mă îngrijorez de cât de grijuliu este PDL faţă de micii întreprinzători când a adoptat suma forfetară care distruge sute de mii de mici întreprinzători, dar cu patru din domeniul berii este foarte grijulii", a spus Marton, însă celelalte grupuri au susţinut necesitatea sprijinirii micilor berari. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi pe 29 iunie când legea a fost din nou retrimisă la comisie. UDMR a sprijinit punctul de vedere al preşedintelui Băsescu care, în cererea de reexaminare spunea că legea contravine tratatului de aderare la UE, iar PDL a reclamat lipsa unui studiu de impact asupra bugetului de stat astfel că Legea berii mai stă o sesiune pe agenda Camerei.
Codurile adoptate, procedurile rămân nereglementate
În contrast, Codurile din justiţie sunt un exemplu de exces de zel, Parlamentul propunându-şi termene nerealist de scurte care au trebuit ulterior amânate. "Epopeea" Codurilor a început cu retragerea din Parlament, la începutul lui ianuarie, a proiectelor trimise de Guvern pentru ca noua coaliţie de guvernământ să şi le asume politic. Tot atunci, preşedintele Băsescu susţinea că cea mai bună soluţie este asumarea răspunderii Guvernului astfel încât Codurile să fie aplicabile în anul 2010. Şeful statului susţinea, pe 14 ianuarie, că a lăsa în dezbaterea Parlamentului cele câteva mii de amendamente depuse pe proiectele Codurilor ar întârzia câţiva ani legiferarea lor. Atât preşedintele, cât şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, au subliniat în repetate rânduri necesitatea ca noile Coduri să fie adoptate până în iunie, înainte de finalizarea raportului de monitorizare pe justiţie al Comisiei Europene.
Pe 17 februarie, toţi factorii responsabili în domeniul justiţiei se întâlnesc la Cotroceni, unde convin ca adoptarea Codurilor să fie finalizată până în mai. În consecinţă, plenul Parlamentului a decis, la 9 martie, înfiinţarea şi componenţa Comisiei speciale comune pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă, stabilind ca data pentru raport să fie 30 aprilie. Democrat-liberalul Daniel Buda este ales preşedintele Comisiei, ministrul Victor Ponta vicepreşedinte. Primul coordona Subcomisia pentru Codul civil şi cel de procedură civilă, iar al doilea pe aceea pentru Codul penal şi cel de procedură penală.
De la bun început, liberalii au avut îndoieli că termenul de 30 aprilie va putea fi respectat."Suntem ca în basmul cu Făt-Frumos care trebuia să numere într-o singură noapte firele de nisip pe care le avea în faţă. În numai 45 de zile, noi doar putem peria Codurile, să vedem dacă nu există vreo neconcordanţă între Codul Civil şi cel de Procedură Civilă sau între cel Penal şi cel de Procedură Penală. Nu noi vom fi autorii lor. De aceea trebuie să găsim o soluţie de a prelungi termenul stabilit iniţial", a spus deputatul PNL Gheorghe Gabor la şedinţa de constituire a Comisiei, iar dezvoltarea ulterioară a evenimentelor avea să-i dea dreptate. Deşi cele două Subcomisii au lucrat în mod susţinut, uneori până seara târziu, la scurtă vreme a devenit evident că datele de 30 aprilie pentru finalizarea raportului şi cea de 15 mai pentru adoptarea de către plen erau nerealiste, mai ales că o parte dintre şedinţe au trebuit dedicate unor întâlniri cu reprezentanţii ONG-urilor sau organismelor profesionale care aveau obiecţii şi amendamente faţă de forma în care codurile au venit de la Guvern.
Tot Gabor a venit cu o altă propunere menită să satisfacă şi cerinţele Executivului, preşedintelui Băsescu şi Comisiei Europene, dar şi exigenţele procesului de legiferare: decalarea dezbaterii Codului penal şi civil de cele de procedură care, susţinea liberalul, ar trebui finalizate de-abia în septembrie 2009. În paralel, PNL ameninţa, pe 30 martie, cu depunerea unei moţiuni de cenzură în cazul în care guvernul Boc va trece Codurile prin Parlament prin asumarea răspunderii. "Ideea de a adopta în bloc până pe 15 mai cele patru Coduri este nerealistă", a declarat şi preşedintele PSD Mircea Geoană, în aceeaşi zi. Soluţia decalării Codurilor de procedură s-a impus şi a fost oficializată în urma şedinţei comune a Birourilor Permanente ale Parlamentului din 13 mai, Comisia specială primind termen data de 30 iunie pentru a prezenta raportul. Astfel că Parlamentul amână adoptarea a două din cele patru Coduri pentru sesiunea care începe în septembrie. Guvernul şi-a asumat, la sfârşitul sesiunii, răspunderea pe Codul civil şi pe cel penal, în forma în care au fost modificate în cadrul Comisiei parlamentare.
"Subcomisiile îşi vor reîncepe activitatea pe 24 august ca să finalizăm rapoartele, iar plenul să adopte noile Coduri în septembrie înainte de raportul de monitorizare pe justiţie al Comisiei Europene", a declarat Iulian Urban, vicepreşedintele Comisiei juridice a Senatului şi membru în subcomisia de Cod Civil.
Interdicţia cumulului pensie-salariu, printre primele măsuri ale Cabinetului Boc, nu trece nici de prima cameră sesizată
Un alt act normativ pe care Guvernul l-a dorit adoptat rapid a fost Legea privind interzicerea cumulului salariului cu pensia în sectorul public, însă şi această lege a rămas pe agenda sesiunii următoare. Imediat după instalarea guvernului Boc, a fost adoptată o Ordonanţă de Urgenţă, atacată însă la Curtea Constituţională de către Avocatul Poporului. CCR a declarat Ordonanţa neconstituţională motivând că Ordonanţele de Urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Din acest considerent, Guvernul a transmis Parlamentului un proiect de lege care relua prevederile din Ordonanţă. În varianta Guvernului, persoanele ale căror pensii depăşesc valoarea salariului mediu brut pe economie şi care primesc în acelaşi timp salariu de la stat trebuie să opteze pentru una dintre cele două forme de remunerare în 15 zile de la adoptarea proiectului de lege în Parlament. Cei care sunt în situaţia interzisă de lege, trebuie să opteze, în cele 15 zile, între suspendarea plăţii sumei pensiei nete care depăşeşte nivelul salariului mediu brut sau menţinerea pensiei, dar încetarea raportului de muncă.
Proiectul transmis de Guvern Parlamentului prevedea ca dată de intrare în vigoare 1 iunie 2009. Însă de-abia la sfârşitul acestei luni, Comisia de muncă a finalizat raportul şi l-a trimis la plen, cu modificări substanţiale. Raportul Comisiei de muncă a lăsat posibilitatea cumulului, dar a introdus impozitarea progresivă. Astfel, dacă nivelul pensiei nete este mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie, atunci veniturile salariale sau cele asimilate lor se impozitează cu 16%. Dacă nivelul pensiei nete încasate este mai mare decât salariul mediu brut pe economie, dar mai mic sau egal cu 4 salarii medii brute, atunci veniturile salariale sau cele asimilate lor se impozitează cu 30%. Dacă nivelul pensiei nete încasate este mai mare decât nivelul a 4 salarii medii brute pe economie, dar mai mic sau cel mult egal cu 8 astfel de salarii, atunci veniturile salariale sau cele asimilate lor se impozitează cu 60%. În fine, dacă nivelul pensiei nete încasate este mai mare decât nivelul a 8 salarii medii brute pe economie, atunci veniturile salariale sau cele asimilate lor se impozitează cu 80%. Amendamentele au fost susţinute de parlamentari PNL, PSD şi UDMR. În 29 iunie, liderii coaliţiei cad de acord ca proiectul de lege să fie adoptat în varianta iniţială, nu în cea modificată de către comisia senatorială.
Astfel că a doua zi, plenul Senatului decide reîntoarcerea la Comisie. Preşedintele Comisiei de muncă, Cristian Rădulescu (PDL), a acuzat PNL că a încercat să modifice spiritul legii, introducând impozitarea progresivă a celor care cumulează pensia şi salariul de la stat. "Această lege este una strict politică, arată felul în care Guvernul înţelege să acţioneze pe această perioadă de criză. Este o lege de principiu", a spus Rădulescu. Pesedistul Toni Greblă a spus că proiectul de lege necesită încă o examinare a aspectelor care pot ridica obiecţii de neconstituţionalitate. Liberalii, prin vocea lui Puiu Haşotti, au susţinut că există riscul ca legea să treacă prin adoptare tacită însă senatorii au decis ca un nou raport şi un nou vot în plen se pot încadra în termenul de şase zile de la începerea următoarei sesiuni parlamentare.
Eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor: acuze reciproce între putere şi opoziţie pentru neadoptarea Legii
Modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor în sensul eliminării pensiilor speciale pentru parlamentari a fost una dintre temele de campanie ale PDL, partid care, după preluarea puterii, a anunţat că aceasta este o prioritate în sesiunea parlamentară care a început în 2009. "PDL a iniţiat un proiect de lege cu privire la eliminarea pensiilor parlamentarilor şi trebuie să se ţină de cuvânt (...) Nu putem să luăm măsuri de austeritate bugetară fără să dăm noi exemplu. Orice promisiune are o componentă a voinţei politice şi una a resurselor financiare aflate la dispoziţie. Pentru eliminarea pensiilor parlamentarilor ne trebuie doar o voinţă politică", a declarat Emil Boc preşedintele PDL la scurt timp după ce a preluat funcţia de prim-ministru.
Democrat-liberalii formalizează această intenţie pe 23 februarie prin depunerea la Biroul Permanent a unei propuneri legislative pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor. În expunerea de motive a proiectului PDL, se spune că scoaterea pensiilor parlamentarilor din regimul obişnuit al pensiilor din sistemul public este discriminatorie faţă de restul cetăţenilor şi contravine prevederilor constituţionale.
"O asemenea exceptare nu are nici o justificare obiectivă şi raţională pentru a susţine diferenţierea situaţiei majorităţii pensionarilor de situaţia parlamentarilor, aceasta în condiţiile în care normele din Constituţie nu prevăd şi nici nu permit o astfel de excepţie. De asemenea, prin aceste norme de pensionare a parlamentarilor se creează un adevărat privilegiu pentru aceştia, ceea ce este interzis de articolul 16 din Constituţie", se arată în expunerea de motive.
Proiectul a fost trimis noii înfinţate Comisii pentru Statutul deputaţilor şi senatorilor, locul în care practic proiectul a fost blocat întreaga sesiune, în condiţiile în care 571 de foşti parlamentari beneficiază de pensii speciale. Lipsa de cvorum, necesitatea adoptării preliminare a unui regulament de organizare şi funcţionare a comisiei, campania electorală pentru europarlamentare, probleme de procedură au fost invocate rând pe rând pentru a justifica faptul că această comisie practic nu a avansat nici un pas. Într-o primă fază, a fost invocată lipsa de cvorum pentru desfăşurarea şedinţelor datorită faptului că o parte din membrii Comisiei de statut activau şi în cadrul Comisiei pentru analiza proiectelor de coduri.
Iniţial, Comisia juridică avea termen de eliberare a avizului 11 martie, iar Comisia de Statut- 18 martie, pentru depunerea raportului. Termenele nu au fost respectate, astfel că Biroul permanent este pus în situaţia de a decide, la 30 martie, prima prelungire a termenului de depunere a raportului -pentru 13 aprilie. Cu trei zile înainte de împlinirea acestui termen, Biroul permanent acceptă o nouă amânare a datei raportului, secretarul Camerei, Sever Voinescu anunţând că noul termen este 30 aprilie. La un moment dat, a fost invocată de către biroul Comisiei şi lipsa unei sesizări oficiale de către conducerea Parlamentului, deşi proiectul ajunsese la comisie sub semnătura secretarului general al Senatului, Dan Vasiliu. Întârzierea s-a datorat şi Comisiei juridice, chemată să dea un aviz, care a aşteptat un punct de vedere al Guvernului privitor la toate pensiile speciale din sistem.
Un alt impediment a fost absenţa secretarului Comisiei, Kerekes Karoly (UDMR) care a lipsit pe durata campaniei electorale, fapt care a pus Comisia în imposibilitate de a lucra. "Suntem şi noi în campanie, abia după ce se va termina cu alegerile vom avea timp pentru şedinţele Comisiei", a declarat Kerekes, pe 21 mai. Cinci zile mai târziu, parlamentarii PDL din Comisie îi acuză pe colegii lor de la PNL şi PSD că absentează deliberat de la lucrări pentru a bloca proiectul referitor la pensiile parlamentarilor. "Absenţa repetată a altor membri ai comisiei şi refuzul de a legifera sunt dovezi evidente ale faptului că reprezentanţii celor două partide doresc tergiversarea acestei iniţiative legislative. Ei au invocat, în mod eronat, promisiunea Guvernului de a elabora o lege unitară a Parlamentului până la sfârşitul acestui an şi n-au ţinut seama că în acest fel, se încalcă, deliberat, o procedură parlamentară potrivit căreia orice iniţiativă legislativă trebuie supusă dezbaterii în comisii şi în plen", se arăta în comunicatul PDL.
În plus, preşedintele Comisiei de statut, Gheorghe Bârlea (PDL) a cerut liderului senatorilor PNL Puiu Haşotti înlocuirea senatorului Crin Antonescu, pe motiv că a lipsit de la toate şedinţele. Subiectul absenţelor preşedintelui PNL a fost abordat şi de liderul de grup al senatorilor PDL Traian Igaş în cadrul şedinţei Birourilor Permanente reunite din 29 iunie, când Comisia a solicitat o nouă prelungire a termenului de depunere a raportului. "Cred că ar trebui să privim cu mai multă atenţie şi cu mai multă responsabilitate ceea ce se întâmplă în această comisie şi ceea ce ar trebui să se întâmple în această comisie", a spus Igaş. Remarca sa a provocat riposta lui Mihai Voicu, secretar al Camerei, care i-a atras atenţia democrat-liberalului că PDL şi PSD au suficienţi membri în comisie pentru ca lucrările acesteia să se desfăşoare fără probleme. Până la urmă, conducerea Parlamentului a acordat un nou termen, de 15 septembrie.
Legile siguranţei naţionale, o nouă sesiune parlamentară fără vreo soluţionare
Tot fără finalitate au rămas şi discuţiile legate de pachetul legislativ privind siguranţa naţională. În aprilie 2007, Legile securităţii naţionale, mai puţin proiectul privind statutul ofiţerului de informaţii, au fost adoptate tacit, fără nicio modificare, de către Camera Deputaţilor, din cauza absenteismului parlamentarilor din cele două comisii sesizate, cea juridică şi cea pentru apărare, în condiţiile în care toate partidele, inclusiv cele care au boicotat şedinţele, în special PNL, PC, UDMR, dar şi PSD, şi chiar Traian Băsescu, au deplâns eludarea de către o cameră a acestor proiecte.
Chestiunea a fost reluată şi în această legislatură. Pe 4 martie 2009, după o întrevedere cu George Maior, directorul SRI, preşedintele comisiei parlamentare de control al SRI, Cezar Preda (PDL) anunţa că legile siguranţei, aflate în comisiile de specialitate de la Senat, vor intra în cel mai scurt timp în dezbaterea plenului.
La mai puţin de o lună, pe 1 aprilie, membrii Comisiilor parlamentare de apărare şi cele de control al SRI şi SIE se întrunesc şi decid că este nevoie de înfiinţarea unei Comisii speciale pentru elaborarea unui nou pachet legislativ în acest domeniu, Comisie care urma să fie constiuită după modelul celei înfiinţate pentru Codurile din justiţie. Birourile Permanente reunite au aprobat constituirea acestei Comisii, iar plenurile reunite au aprobat componenţa sa la încheierea sesiunii, pe 29 iunie. Atunci Cezar Preda, preşedintele nou formatei Comisii, a anunţat că termenul pe care şi-l propune acest for pentru finalizarea pachetului legislativ este de 18 luni.
Preda a susţinut că este nevoie de un pachet total diferit de cel elaborat de către guvernul anterior. "Este necesar un nou pachet legislativ care să fie adaptat la strategia de securitate a României. Actualul pachet de legi ale siguranţei nu mai poate fi salvat nici măcar prin amendamente. Trebuie făcut unul nou, trebuie făcut rapid", spunea Preda în aprilie adăugând că actualul cadrul legislativ este complet depăşit.
Predecesorul său de la şefia comisiei SRI, Radu Stroe (PNL), susţine că varianta cea mai bună este amendarea pachetului aflat deja în lucru. De altfel partidele de opoziţie, PNL şi UDMR, au acuzat puterea că intenţionează să creeze un cadru legislativ care să convină serviciilor de informaţii, în detrimentul libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti. "Să nu ne trezim cu un pachet care reprezintă ideile proprii ale celor care conduc serviciile!", spunea fostul premier, Călin Popescu-Tăriceanu, în cadrul unei dezbateri organizate pe 29 aprilie.
Neînţelegeri între PSD şi PDL pe radioul şi televiziunea publice, dar şi pe transferul ONRC în subordinea Camerelor de Comerţ
Adoptarea unei noi legi de organizare şi funcţionare a posturilor publice de radio şi televiziune a fost amânată datorită lipsei unui acord politic între partidele de guvernământ, PDL şi PSD. Proiectul legii aparţine Ralucăi Turcan (PDL), preşedintele Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, şi prevede, în esenţă, imposibilitatea demiterii consiliilor de administraţie odată cu analiza rapoartelor de activitate de către comisiile parlamentare, dar introduce şi criterii de competenţă şi probitate morală pentru membrii CA.
Documentul aduce modificări şi în privinţa managementului, prin separarea celor două funcţii, de preşedinte al consiliului de administraţie şi director general, urmând ca preşedintele să fie responsabil cu strategia instituţiei, iar directorul, ales pe bază de contract de proiect de management, să fie responsabil cu execuţia strategiilor pentru cele două instituţii. Potrivit propunerii legislative, se măreşte şi mandatul CA-urilor pentru "a nu fi suprapus cu ciclul electoral".
PSD şi PDL nu s-au pus de acord asupra sprijinirii legii, aceasta fiind strâns legată de eventuala schimbare a şefilor celor două instituţii vizate. Înainte de a se intra în dezbaterea pe articole a Legii, pe 19 mai, deputatul PSD Florin Pâslaru a cerut întocmirea unui raport de respingere a proiectului, moment în care Turcan a spus că şi-ar fi dorit ca ambele partide din coaliţie să fi avut voinţa politică de a schimba Legea de organizarea a radioului şi a TVR.
Raluca Turcan a cerut o pauză de consultări cu ceilalţi membri din conducerea Comisiei, iar la reluarea şedinţei, vicepreşedintele Victor Socaciu (PSD) a solicitat suspendarea acesteia din lipsă de cvorum, solicitare căreia Turcan i-a dat curs. Marton Arpad (UDMR) a acuzat-o pe Turcan că încearcă să-şi promoveze proiectul prin procedura adoptării tacite, acuzaţie respinsă de pedelistă. Pâslaru a cerut, în nume personal, respingerea Legii deoarece nu există motive suficiente pentru modificarea legislaţiei care reglementează activitatea celor două instituţii vizate. "Nu era nici momentul şi nici argumentele prezentate nu sunt plauzibile. TVR şi Radioul funcţionează destul de bine şi mie mi se pare că legea actuală este funcţională", a declara Pâslaru pentru NewsIn.
Proiectul legii a intrat în dezbaterea plenului, pe 9 iunie, fără raportul Comisiei de specialitate. La dezbateri, grupul PDL a cerut pauză de consultări motivând că nu au reuşit să consulte ordinea de zi modificată în Parlament. Atunci reprezentanţii PNL, PSD şi UDMR i-au acuzat pe democrat-liberali că încearcă să determine adoptarea tacită a legii, al cărei termen expira a doua zi. "Se încearcă să ni se impună acest proiect, să ni se bage pe gât, spunându-se că societatea civilă este de acord cu el. Nu am văzut o notă de fundamentare a societăţii civile", a spus viceliderul grupului PSD, Aura Vasile.
Pe 10 iunie, plenul Camerei a decis prelungirea cu 15 zile a termenului de depunere a raportului de către comisie, decizie care a făcut-o pe Raluca Turcan să anunţe că nu va mai prezida lucrările Comisiei, pentru a da prilejul şi membrilor Comisiei din celelalte partide să-şi arate interesul faţă de lege.
Finalmente, Comisia a elaborat raportul, iar legea a ajuns din nou la plen pe 23 iunie, unde a fost respinsă. Raluca Turcan a spus, imediat după vot, că vrea să atragă atenţia colegilor asupra "dublicităţii care domină din păcate o mare parte a clasei politice". "Sunt oameni care sunt dispuşi să-şi sacrifice colegii de partid doar pentru că vor să transforme televiziunea publică într-o televiziune de partid. Cred că astăzi, prin votul pe care l-aţi dat, aţi semnat sentinţa ca televiziunea publică să devină PSD-SRL. Pe actuala Lege de organizare, cu un preşedinte ca actualul preşedinte al Televiziunii Române nu faceţi altceva decât să minţiţi cetăţenii, să-i manipulaţi zi de zi pe banii lor", a spus Turcan.
Din partea PSD, deputatul Nicolae Bănicioiu a fost de părere că "doamna Turcan vrea să scoată politicul, dacă am înţeles, doamnă, din Consiliul de Administraţie, să introduceţi anumite ONG-uri şi anumiţi oameni numiţi de Preşedinţie". "Ei bine, ghiciţi unde lucrează soţul doamnei Turcan, la Preşedinţie, nu?! Asta nu se numeşte oare duplicitate?(...) Nu mai daţi lecţii şi nu vă mai luaţi de televiziuni atunci când nu vă laudă destul de mult aşa cum vă place dumneavoastră", a mai spus Bănicioiu.
Însă tribulaţiile legii SRR şi SRTv la Cameră nu s-au încheiat. A doua zi, mai mulţi deputaţi au reclamat că sistemul de vot electronic nu le-a înregistrat corect votul în cazul legilor referitoare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi la posturile publice de radio şi televiziune, obiecţiile venind din partea mai multor grupuri. Prin vot, s-a decis ca cele două proiecte să fie revotate, procedură care va fi efectuată în legislatura următoare.
Legea privitoare la transferul ONRC în subordinea Camerelor de Comerţ este un alt exemplu de lege care a tărăgănat pentru că PDL şi PSD nu au avut un punct de vedere comun. Ministrul Justiţiei a trimis, la 25 mai, conducerii Camerei o solicitare de amânare, până după discutarea Raportului CE, a dezbaterii asupra propunerii de transferare a Registrului Comerţului în subordinea Camerelor de Comerţ, deputaţii i-au retrimis cererea pe motiv că nu e semnată şi de premier.
Secretarul Camerei, Valeriu Zgonea, a anunţat la finalul şedinţei Biroului Permanent că s-a luat decizia retrimiterii solicitării ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, de amânare a dezbaterii propunerii legislative ce vizează transformarea statutului Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din instituţie publică, aflat în subordinea MJ, în structură fără personalitate juridică pe lângă Camerele de Comerţ şi Industrii. "Ministrul Justiţiei nu are dreptul să transmită asemenea acte fără aprobarea Guvernului, fără semnătura premierului sau a ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul", a arătat Zgonea, adăugând că deputaţii îi vor reaminti lui Predoiu care este procedura.
Deputaţii jurişti au dat, pe 10 iunie, raport favorabil propunerii legislative privind trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei în cea a Camerelor de Comerţ, în favoarea proiectului au votat PSD-PC, PNL şi UDMR, iar PDL "împotrivă". Comisia juridică a Camerei a adoptat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 26/1990 privind Registrul Comerţului şi a Legii camerelor de comerţ din România nr 335/2007, adăugând o serie de amendamente.
PDL a fost singurul partid care s-a opus proiectului. Deputatul PDL Daniel Buda a explicat că reprezentanţii democrat-liberali s-au opus acestei schimbări, considerând că, în prezent, sistemul este extrem de eficient, neexistând motive de a muta ONRC din subordinea Ministerului Justiţiei.
Camera Deputaţilor a dat, pe 23 iunie, vot asupra propunerii legislative privind trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei în cea a Camerei de Comerţ, înregistrându-se 157 de voturi "pentru", 71 "împotrivă" şi o abţinere, nefiind întrunit numărul necesar pentru adoptarea acesteia, deoarece este lege organică. Votul va fi reluat în sesiunea din toamnă.
"Potrivit cutumei stabilite în Camera Deputaţilor, în cazul în care o lege organică nu întruneşte numărul de voturi necesar pentru a fi adoptată, votul va fi reluat în sesiunea următoare", a precizat preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda. Deputaţii dezbătuseră pe articole, cu o săptămână înainte, propunerea legislativă privind trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei în cea a Camerei de Comerţ, deputaţii PSD-PC, PNL şi UDMR exprimându-se în favoarea legii, democrat-liberalii anunţând că votează liber.
Pe 24 iunie, s-a decis reluarea votului în sesiunea din toamnă deoarece mai mulţi deputaţi au reclamat faptul că sistemul electronic de vot nu a funcţionat corect, o reclamaţie anterioară făcându-se şi în cazul legii SRR şi SRTv.
Preşedinţia Consiliului Economic şi Social, blocată
O altă restanţă lăsată pe toamnă de către parlamentari este supunerea la vot a propunerii lui Florian Costache ca preşedinte al Consiliului Economic şi Social. Personaj controversat, Costache nu a reuşit să-i convingă pe membrii Comisiilor juridice ale Camerei şi Senatului că îndeplineşte condiţiile legale pentru a prelua funcţia.
Dintre membrii Comisiilor juridice, doar unul a considerat că Florian Costache trebuie validat, iar ceilalţi 19 senatori şi deputaţi au respins propunerea. Motivele pentru care s-a invalidat nominalizarea lui Costache au fost, pe de o parte strict formale, anume că, în ciuda cazierului judiciar "curat" pe care acesta l-a prezentat, el a fost totuşi condamnat penal, în1985, de judecătoria Tecuci, pentru violare de domiciliu şi lipsire de libertate. Pe de altă parte, Costache a primit, în 2007, şi un verdict irevocabil, din partea Curţii de Apel, că a făcut poliţie politică.
Propunerea sa pentru preşedinţia CES ar fi trebuit să intre în ultima şedinţă a conducerilor reunite ale Parlamentului pentru a fi repartizată pe ordinea de zi a plenului, însă subiectul nu fost propus spre discuţie.
Preşedintele Comisiei juridice din Senat, social-democratul Toni Greblă a declarat, pentru NewsIn, că practic CES nu are în acest moment preşedinte, chiar dacă Florian Costache semnează sub această titulatură documente oficiale. Greblă a precizat că CES are posibilitatea de a-şi desemna un preşedinte interimar, dar Costache nu ocupă această poziţie, fiind doar o propunere pentru funcţia de conducere, ale cărei atribuţii nu le poate exercita fără un vot din partea Parlamentului.
Aleşii au avut grijă să mai scape din restanţele colegilor din legislatura 1996-2000
Pe de altă parte, noii parlamentari au mai soluţionat şi din restanţele celorlalte legislaturi. Cazul cel mai elocvent a fost OUG 59 din 1997 privind destinaţia sumelor încasate de FPS, Ordonanţă care a trebuit să aştepte 12 ani pentru ca Senatul să o voteze finalmente, pe 25 mai. Preşedintele Comisiei de privatizare din Senat, democrat-liberalul Valentin Calcan, le-a explicat colegilor senatori că proiectul de lege "este printre cele mai vechi proiecte din Parlament". El a afirmat că, în urma solicitării făcute către Guvern, a primit din partea ministrului pentru relaţia cu Executivul, Victor Ponta, răspunsul că practic, între timp, prevederile OUG "nu mai au interes legislativ fiind modificate de alte OUG emise anterior". Astfel, Comisia a formulat, în unanimitate, pe 19 mai, un raport de respingere a unui text din care, oricum, nu se mai păstrase decât un alineat din toată Ordonanţa iniţială.
Într-o intervenţie de la tribuna Senatului, reprezentantul UDMR Günthner Tiberiu a ţinut să puncteze ineditul situaţiei. "Aş dori doar să remarc că este vorba de o Ordonanţă de Urgenţă care timp de 12 ani a fost în vigoare, o OUG de o importanţă deosebită, cu repercursiuni serioase asupra bugetului naţional şi totuşi 12 ani de zile a putut să fie în vigoare fără să primească votul Parlamentului, nici pozitiv, nici negativ. Cum a fost posibil totuşi ca o asemenea OUG să fie în vigoare?", s-a întrebat udemeristul. "Probabil vigilenţa sporită a unui Parlament ales uninominal...", a încercat preşedintele Senatului, Mircea Geoană, o explicaţie pentru care actualul Legislativ a tranşat situaţia. Ordonanţa era semnată de premierul Victor Ciorbea, ministrul Reformei Ulm Spineanu şi ministrul de Finanţe Mircea Ciumara şi urmează să fie dezbătută şi de Camera Deputaţilor.
Legea berii, restanţă din legislatura trecută
Unul dintre cazurile cele mai elocvente de tergiversare a procesului de legiferare a fost controversata Lege a berii prin care micii producători de bere primeau anumite scutiri de taxe şi impozite, precum şi anularea datoriilor acumulate la bugetul de stat începând din 2003. Legea, iniţiată de un grup de deputaţi ai PD, a fost adoptată de Camera Deputaţilor în noiembrie 2006, dar preşedintele Băsescu a solicitat reexaminarea afirmând că această lege este un exemplu privind legile făcute speciale pentru infractori. În iunie 2007 a fost respinsă cererea de reexaminare de către deputaţi cu 124 de voturi contra, 51 de voturi pentru şi 28 de abţineri, însă procedura nu a fost dusă până la capăt fiind reintrodusă pe ordinea de zi. În 2008, legea a fost reintroduă pe ordinea de zi în urma unei solicitări a deputatului PSD Aurel Vlădoiu care susţinea că votul de respingere nu a respectat procedura parlamentară. Astfel, legea a mai fost dezbătută în plenul Camerei în aprilie şi în iunie 2008, prilej pentru partidele parlamentare de a se acuza reciproc de interese în promovarea acestei legi. Dar legea rămas nevotată.
Legea a fost reluată în dezbatere în această legislatură, iar producătorii de bere reuniţi în Patronatul Societăţilor Independente Producătoare de Bere şi în Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară care au solicitat Biroului Permanent dezbaterea în regim de urgenţă. Pe 6 mai, Biroul a trimis solicitarea Comisiilor care trebuiau să elaboreze raportul pe lege. Peste şase zile, legea ajunge în plen doar pentru a fi retrimisă la Comisii, nu fără obişnuitele acuze reciproce referitoare la interese ascunse în promovarea legii. Tonul a fost dat de către liderul grupului UDMR, Marton Arpad, care a susţinut că legea este făcută cu dedicaţie pentru numai patru producători. "Sunt doar câteva fabrici pe care-i favorizăm, contrar procedurilor europene, şi mă îngrijorez de cât de grijuliu este PDL faţă de micii întreprinzători când a adoptat suma forfetară care distruge sute de mii de mici întreprinzători, dar cu patru din domeniul berii este foarte grijulii", a spus Marton, însă celelalte grupuri au susţinut necesitatea sprijinirii micilor berari. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi pe 29 iunie când legea a fost din nou retrimisă la comisie. UDMR a sprijinit punctul de vedere al preşedintelui Băsescu care, în cererea de reexaminare spunea că legea contravine tratatului de aderare la UE, iar PDL a reclamat lipsa unui studiu de impact asupra bugetului de stat astfel că Legea berii mai stă o sesiune pe agenda Camerei.
Codurile adoptate, procedurile rămân nereglementate
În contrast, Codurile din justiţie sunt un exemplu de exces de zel, Parlamentul propunându-şi termene nerealist de scurte care au trebuit ulterior amânate. "Epopeea" Codurilor a început cu retragerea din Parlament, la începutul lui ianuarie, a proiectelor trimise de Guvern pentru ca noua coaliţie de guvernământ să şi le asume politic. Tot atunci, preşedintele Băsescu susţinea că cea mai bună soluţie este asumarea răspunderii Guvernului astfel încât Codurile să fie aplicabile în anul 2010. Şeful statului susţinea, pe 14 ianuarie, că a lăsa în dezbaterea Parlamentului cele câteva mii de amendamente depuse pe proiectele Codurilor ar întârzia câţiva ani legiferarea lor. Atât preşedintele, cât şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, au subliniat în repetate rânduri necesitatea ca noile Coduri să fie adoptate până în iunie, înainte de finalizarea raportului de monitorizare pe justiţie al Comisiei Europene.
Pe 17 februarie, toţi factorii responsabili în domeniul justiţiei se întâlnesc la Cotroceni, unde convin ca adoptarea Codurilor să fie finalizată până în mai. În consecinţă, plenul Parlamentului a decis, la 9 martie, înfiinţarea şi componenţa Comisiei speciale comune pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă, stabilind ca data pentru raport să fie 30 aprilie. Democrat-liberalul Daniel Buda este ales preşedintele Comisiei, ministrul Victor Ponta vicepreşedinte. Primul coordona Subcomisia pentru Codul civil şi cel de procedură civilă, iar al doilea pe aceea pentru Codul penal şi cel de procedură penală.
De la bun început, liberalii au avut îndoieli că termenul de 30 aprilie va putea fi respectat."Suntem ca în basmul cu Făt-Frumos care trebuia să numere într-o singură noapte firele de nisip pe care le avea în faţă. În numai 45 de zile, noi doar putem peria Codurile, să vedem dacă nu există vreo neconcordanţă între Codul Civil şi cel de Procedură Civilă sau între cel Penal şi cel de Procedură Penală. Nu noi vom fi autorii lor. De aceea trebuie să găsim o soluţie de a prelungi termenul stabilit iniţial", a spus deputatul PNL Gheorghe Gabor la şedinţa de constituire a Comisiei, iar dezvoltarea ulterioară a evenimentelor avea să-i dea dreptate. Deşi cele două Subcomisii au lucrat în mod susţinut, uneori până seara târziu, la scurtă vreme a devenit evident că datele de 30 aprilie pentru finalizarea raportului şi cea de 15 mai pentru adoptarea de către plen erau nerealiste, mai ales că o parte dintre şedinţe au trebuit dedicate unor întâlniri cu reprezentanţii ONG-urilor sau organismelor profesionale care aveau obiecţii şi amendamente faţă de forma în care codurile au venit de la Guvern.
Tot Gabor a venit cu o altă propunere menită să satisfacă şi cerinţele Executivului, preşedintelui Băsescu şi Comisiei Europene, dar şi exigenţele procesului de legiferare: decalarea dezbaterii Codului penal şi civil de cele de procedură care, susţinea liberalul, ar trebui finalizate de-abia în septembrie 2009. În paralel, PNL ameninţa, pe 30 martie, cu depunerea unei moţiuni de cenzură în cazul în care guvernul Boc va trece Codurile prin Parlament prin asumarea răspunderii. "Ideea de a adopta în bloc până pe 15 mai cele patru Coduri este nerealistă", a declarat şi preşedintele PSD Mircea Geoană, în aceeaşi zi. Soluţia decalării Codurilor de procedură s-a impus şi a fost oficializată în urma şedinţei comune a Birourilor Permanente ale Parlamentului din 13 mai, Comisia specială primind termen data de 30 iunie pentru a prezenta raportul. Astfel că Parlamentul amână adoptarea a două din cele patru Coduri pentru sesiunea care începe în septembrie. Guvernul şi-a asumat, la sfârşitul sesiunii, răspunderea pe Codul civil şi pe cel penal, în forma în care au fost modificate în cadrul Comisiei parlamentare.
"Subcomisiile îşi vor reîncepe activitatea pe 24 august ca să finalizăm rapoartele, iar plenul să adopte noile Coduri în septembrie înainte de raportul de monitorizare pe justiţie al Comisiei Europene", a declarat Iulian Urban, vicepreşedintele Comisiei juridice a Senatului şi membru în subcomisia de Cod Civil.
Interdicţia cumulului pensie-salariu, printre primele măsuri ale Cabinetului Boc, nu trece nici de prima cameră sesizată
Un alt act normativ pe care Guvernul l-a dorit adoptat rapid a fost Legea privind interzicerea cumulului salariului cu pensia în sectorul public, însă şi această lege a rămas pe agenda sesiunii următoare. Imediat după instalarea guvernului Boc, a fost adoptată o Ordonanţă de Urgenţă, atacată însă la Curtea Constituţională de către Avocatul Poporului. CCR a declarat Ordonanţa neconstituţională motivând că Ordonanţele de Urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Din acest considerent, Guvernul a transmis Parlamentului un proiect de lege care relua prevederile din Ordonanţă. În varianta Guvernului, persoanele ale căror pensii depăşesc valoarea salariului mediu brut pe economie şi care primesc în acelaşi timp salariu de la stat trebuie să opteze pentru una dintre cele două forme de remunerare în 15 zile de la adoptarea proiectului de lege în Parlament. Cei care sunt în situaţia interzisă de lege, trebuie să opteze, în cele 15 zile, între suspendarea plăţii sumei pensiei nete care depăşeşte nivelul salariului mediu brut sau menţinerea pensiei, dar încetarea raportului de muncă.
Proiectul transmis de Guvern Parlamentului prevedea ca dată de intrare în vigoare 1 iunie 2009. Însă de-abia la sfârşitul acestei luni, Comisia de muncă a finalizat raportul şi l-a trimis la plen, cu modificări substanţiale. Raportul Comisiei de muncă a lăsat posibilitatea cumulului, dar a introdus impozitarea progresivă. Astfel, dacă nivelul pensiei nete este mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie, atunci veniturile salariale sau cele asimilate lor se impozitează cu 16%. Dacă nivelul pensiei nete încasate este mai mare decât salariul mediu brut pe economie, dar mai mic sau egal cu 4 salarii medii brute, atunci veniturile salariale sau cele asimilate lor se impozitează cu 30%. Dacă nivelul pensiei nete încasate este mai mare decât nivelul a 4 salarii medii brute pe economie, dar mai mic sau cel mult egal cu 8 astfel de salarii, atunci veniturile salariale sau cele asimilate lor se impozitează cu 60%. În fine, dacă nivelul pensiei nete încasate este mai mare decât nivelul a 8 salarii medii brute pe economie, atunci veniturile salariale sau cele asimilate lor se impozitează cu 80%. Amendamentele au fost susţinute de parlamentari PNL, PSD şi UDMR. În 29 iunie, liderii coaliţiei cad de acord ca proiectul de lege să fie adoptat în varianta iniţială, nu în cea modificată de către comisia senatorială.
Astfel că a doua zi, plenul Senatului decide reîntoarcerea la Comisie. Preşedintele Comisiei de muncă, Cristian Rădulescu (PDL), a acuzat PNL că a încercat să modifice spiritul legii, introducând impozitarea progresivă a celor care cumulează pensia şi salariul de la stat. "Această lege este una strict politică, arată felul în care Guvernul înţelege să acţioneze pe această perioadă de criză. Este o lege de principiu", a spus Rădulescu. Pesedistul Toni Greblă a spus că proiectul de lege necesită încă o examinare a aspectelor care pot ridica obiecţii de neconstituţionalitate. Liberalii, prin vocea lui Puiu Haşotti, au susţinut că există riscul ca legea să treacă prin adoptare tacită însă senatorii au decis ca un nou raport şi un nou vot în plen se pot încadra în termenul de şase zile de la începerea următoarei sesiuni parlamentare.
Eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor: acuze reciproce între putere şi opoziţie pentru neadoptarea Legii
Modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor în sensul eliminării pensiilor speciale pentru parlamentari a fost una dintre temele de campanie ale PDL, partid care, după preluarea puterii, a anunţat că aceasta este o prioritate în sesiunea parlamentară care a început în 2009. "PDL a iniţiat un proiect de lege cu privire la eliminarea pensiilor parlamentarilor şi trebuie să se ţină de cuvânt (...) Nu putem să luăm măsuri de austeritate bugetară fără să dăm noi exemplu. Orice promisiune are o componentă a voinţei politice şi una a resurselor financiare aflate la dispoziţie. Pentru eliminarea pensiilor parlamentarilor ne trebuie doar o voinţă politică", a declarat Emil Boc preşedintele PDL la scurt timp după ce a preluat funcţia de prim-ministru.
Democrat-liberalii formalizează această intenţie pe 23 februarie prin depunerea la Biroul Permanent a unei propuneri legislative pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor. În expunerea de motive a proiectului PDL, se spune că scoaterea pensiilor parlamentarilor din regimul obişnuit al pensiilor din sistemul public este discriminatorie faţă de restul cetăţenilor şi contravine prevederilor constituţionale.
"O asemenea exceptare nu are nici o justificare obiectivă şi raţională pentru a susţine diferenţierea situaţiei majorităţii pensionarilor de situaţia parlamentarilor, aceasta în condiţiile în care normele din Constituţie nu prevăd şi nici nu permit o astfel de excepţie. De asemenea, prin aceste norme de pensionare a parlamentarilor se creează un adevărat privilegiu pentru aceştia, ceea ce este interzis de articolul 16 din Constituţie", se arată în expunerea de motive.
Proiectul a fost trimis noii înfinţate Comisii pentru Statutul deputaţilor şi senatorilor, locul în care practic proiectul a fost blocat întreaga sesiune, în condiţiile în care 571 de foşti parlamentari beneficiază de pensii speciale. Lipsa de cvorum, necesitatea adoptării preliminare a unui regulament de organizare şi funcţionare a comisiei, campania electorală pentru europarlamentare, probleme de procedură au fost invocate rând pe rând pentru a justifica faptul că această comisie practic nu a avansat nici un pas. Într-o primă fază, a fost invocată lipsa de cvorum pentru desfăşurarea şedinţelor datorită faptului că o parte din membrii Comisiei de statut activau şi în cadrul Comisiei pentru analiza proiectelor de coduri.
Iniţial, Comisia juridică avea termen de eliberare a avizului 11 martie, iar Comisia de Statut- 18 martie, pentru depunerea raportului. Termenele nu au fost respectate, astfel că Biroul permanent este pus în situaţia de a decide, la 30 martie, prima prelungire a termenului de depunere a raportului -pentru 13 aprilie. Cu trei zile înainte de împlinirea acestui termen, Biroul permanent acceptă o nouă amânare a datei raportului, secretarul Camerei, Sever Voinescu anunţând că noul termen este 30 aprilie. La un moment dat, a fost invocată de către biroul Comisiei şi lipsa unei sesizări oficiale de către conducerea Parlamentului, deşi proiectul ajunsese la comisie sub semnătura secretarului general al Senatului, Dan Vasiliu. Întârzierea s-a datorat şi Comisiei juridice, chemată să dea un aviz, care a aşteptat un punct de vedere al Guvernului privitor la toate pensiile speciale din sistem.
Un alt impediment a fost absenţa secretarului Comisiei, Kerekes Karoly (UDMR) care a lipsit pe durata campaniei electorale, fapt care a pus Comisia în imposibilitate de a lucra. "Suntem şi noi în campanie, abia după ce se va termina cu alegerile vom avea timp pentru şedinţele Comisiei", a declarat Kerekes, pe 21 mai. Cinci zile mai târziu, parlamentarii PDL din Comisie îi acuză pe colegii lor de la PNL şi PSD că absentează deliberat de la lucrări pentru a bloca proiectul referitor la pensiile parlamentarilor. "Absenţa repetată a altor membri ai comisiei şi refuzul de a legifera sunt dovezi evidente ale faptului că reprezentanţii celor două partide doresc tergiversarea acestei iniţiative legislative. Ei au invocat, în mod eronat, promisiunea Guvernului de a elabora o lege unitară a Parlamentului până la sfârşitul acestui an şi n-au ţinut seama că în acest fel, se încalcă, deliberat, o procedură parlamentară potrivit căreia orice iniţiativă legislativă trebuie supusă dezbaterii în comisii şi în plen", se arăta în comunicatul PDL.
În plus, preşedintele Comisiei de statut, Gheorghe Bârlea (PDL) a cerut liderului senatorilor PNL Puiu Haşotti înlocuirea senatorului Crin Antonescu, pe motiv că a lipsit de la toate şedinţele. Subiectul absenţelor preşedintelui PNL a fost abordat şi de liderul de grup al senatorilor PDL Traian Igaş în cadrul şedinţei Birourilor Permanente reunite din 29 iunie, când Comisia a solicitat o nouă prelungire a termenului de depunere a raportului. "Cred că ar trebui să privim cu mai multă atenţie şi cu mai multă responsabilitate ceea ce se întâmplă în această comisie şi ceea ce ar trebui să se întâmple în această comisie", a spus Igaş. Remarca sa a provocat riposta lui Mihai Voicu, secretar al Camerei, care i-a atras atenţia democrat-liberalului că PDL şi PSD au suficienţi membri în comisie pentru ca lucrările acesteia să se desfăşoare fără probleme. Până la urmă, conducerea Parlamentului a acordat un nou termen, de 15 septembrie.
Legile siguranţei naţionale, o nouă sesiune parlamentară fără vreo soluţionare
Tot fără finalitate au rămas şi discuţiile legate de pachetul legislativ privind siguranţa naţională. În aprilie 2007, Legile securităţii naţionale, mai puţin proiectul privind statutul ofiţerului de informaţii, au fost adoptate tacit, fără nicio modificare, de către Camera Deputaţilor, din cauza absenteismului parlamentarilor din cele două comisii sesizate, cea juridică şi cea pentru apărare, în condiţiile în care toate partidele, inclusiv cele care au boicotat şedinţele, în special PNL, PC, UDMR, dar şi PSD, şi chiar Traian Băsescu, au deplâns eludarea de către o cameră a acestor proiecte.
Chestiunea a fost reluată şi în această legislatură. Pe 4 martie 2009, după o întrevedere cu George Maior, directorul SRI, preşedintele comisiei parlamentare de control al SRI, Cezar Preda (PDL) anunţa că legile siguranţei, aflate în comisiile de specialitate de la Senat, vor intra în cel mai scurt timp în dezbaterea plenului.
La mai puţin de o lună, pe 1 aprilie, membrii Comisiilor parlamentare de apărare şi cele de control al SRI şi SIE se întrunesc şi decid că este nevoie de înfiinţarea unei Comisii speciale pentru elaborarea unui nou pachet legislativ în acest domeniu, Comisie care urma să fie constiuită după modelul celei înfiinţate pentru Codurile din justiţie. Birourile Permanente reunite au aprobat constituirea acestei Comisii, iar plenurile reunite au aprobat componenţa sa la încheierea sesiunii, pe 29 iunie. Atunci Cezar Preda, preşedintele nou formatei Comisii, a anunţat că termenul pe care şi-l propune acest for pentru finalizarea pachetului legislativ este de 18 luni.
Preda a susţinut că este nevoie de un pachet total diferit de cel elaborat de către guvernul anterior. "Este necesar un nou pachet legislativ care să fie adaptat la strategia de securitate a României. Actualul pachet de legi ale siguranţei nu mai poate fi salvat nici măcar prin amendamente. Trebuie făcut unul nou, trebuie făcut rapid", spunea Preda în aprilie adăugând că actualul cadrul legislativ este complet depăşit.
Predecesorul său de la şefia comisiei SRI, Radu Stroe (PNL), susţine că varianta cea mai bună este amendarea pachetului aflat deja în lucru. De altfel partidele de opoziţie, PNL şi UDMR, au acuzat puterea că intenţionează să creeze un cadru legislativ care să convină serviciilor de informaţii, în detrimentul libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti. "Să nu ne trezim cu un pachet care reprezintă ideile proprii ale celor care conduc serviciile!", spunea fostul premier, Călin Popescu-Tăriceanu, în cadrul unei dezbateri organizate pe 29 aprilie.
Neînţelegeri între PSD şi PDL pe radioul şi televiziunea publice, dar şi pe transferul ONRC în subordinea Camerelor de Comerţ
Adoptarea unei noi legi de organizare şi funcţionare a posturilor publice de radio şi televiziune a fost amânată datorită lipsei unui acord politic între partidele de guvernământ, PDL şi PSD. Proiectul legii aparţine Ralucăi Turcan (PDL), preşedintele Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, şi prevede, în esenţă, imposibilitatea demiterii consiliilor de administraţie odată cu analiza rapoartelor de activitate de către comisiile parlamentare, dar introduce şi criterii de competenţă şi probitate morală pentru membrii CA.
Documentul aduce modificări şi în privinţa managementului, prin separarea celor două funcţii, de preşedinte al consiliului de administraţie şi director general, urmând ca preşedintele să fie responsabil cu strategia instituţiei, iar directorul, ales pe bază de contract de proiect de management, să fie responsabil cu execuţia strategiilor pentru cele două instituţii. Potrivit propunerii legislative, se măreşte şi mandatul CA-urilor pentru "a nu fi suprapus cu ciclul electoral".
PSD şi PDL nu s-au pus de acord asupra sprijinirii legii, aceasta fiind strâns legată de eventuala schimbare a şefilor celor două instituţii vizate. Înainte de a se intra în dezbaterea pe articole a Legii, pe 19 mai, deputatul PSD Florin Pâslaru a cerut întocmirea unui raport de respingere a proiectului, moment în care Turcan a spus că şi-ar fi dorit ca ambele partide din coaliţie să fi avut voinţa politică de a schimba Legea de organizarea a radioului şi a TVR.
Raluca Turcan a cerut o pauză de consultări cu ceilalţi membri din conducerea Comisiei, iar la reluarea şedinţei, vicepreşedintele Victor Socaciu (PSD) a solicitat suspendarea acesteia din lipsă de cvorum, solicitare căreia Turcan i-a dat curs. Marton Arpad (UDMR) a acuzat-o pe Turcan că încearcă să-şi promoveze proiectul prin procedura adoptării tacite, acuzaţie respinsă de pedelistă. Pâslaru a cerut, în nume personal, respingerea Legii deoarece nu există motive suficiente pentru modificarea legislaţiei care reglementează activitatea celor două instituţii vizate. "Nu era nici momentul şi nici argumentele prezentate nu sunt plauzibile. TVR şi Radioul funcţionează destul de bine şi mie mi se pare că legea actuală este funcţională", a declara Pâslaru pentru NewsIn.
Proiectul legii a intrat în dezbaterea plenului, pe 9 iunie, fără raportul Comisiei de specialitate. La dezbateri, grupul PDL a cerut pauză de consultări motivând că nu au reuşit să consulte ordinea de zi modificată în Parlament. Atunci reprezentanţii PNL, PSD şi UDMR i-au acuzat pe democrat-liberali că încearcă să determine adoptarea tacită a legii, al cărei termen expira a doua zi. "Se încearcă să ni se impună acest proiect, să ni se bage pe gât, spunându-se că societatea civilă este de acord cu el. Nu am văzut o notă de fundamentare a societăţii civile", a spus viceliderul grupului PSD, Aura Vasile.
Pe 10 iunie, plenul Camerei a decis prelungirea cu 15 zile a termenului de depunere a raportului de către comisie, decizie care a făcut-o pe Raluca Turcan să anunţe că nu va mai prezida lucrările Comisiei, pentru a da prilejul şi membrilor Comisiei din celelalte partide să-şi arate interesul faţă de lege.
Finalmente, Comisia a elaborat raportul, iar legea a ajuns din nou la plen pe 23 iunie, unde a fost respinsă. Raluca Turcan a spus, imediat după vot, că vrea să atragă atenţia colegilor asupra "dublicităţii care domină din păcate o mare parte a clasei politice". "Sunt oameni care sunt dispuşi să-şi sacrifice colegii de partid doar pentru că vor să transforme televiziunea publică într-o televiziune de partid. Cred că astăzi, prin votul pe care l-aţi dat, aţi semnat sentinţa ca televiziunea publică să devină PSD-SRL. Pe actuala Lege de organizare, cu un preşedinte ca actualul preşedinte al Televiziunii Române nu faceţi altceva decât să minţiţi cetăţenii, să-i manipulaţi zi de zi pe banii lor", a spus Turcan.
Din partea PSD, deputatul Nicolae Bănicioiu a fost de părere că "doamna Turcan vrea să scoată politicul, dacă am înţeles, doamnă, din Consiliul de Administraţie, să introduceţi anumite ONG-uri şi anumiţi oameni numiţi de Preşedinţie". "Ei bine, ghiciţi unde lucrează soţul doamnei Turcan, la Preşedinţie, nu?! Asta nu se numeşte oare duplicitate?(...) Nu mai daţi lecţii şi nu vă mai luaţi de televiziuni atunci când nu vă laudă destul de mult aşa cum vă place dumneavoastră", a mai spus Bănicioiu.
Însă tribulaţiile legii SRR şi SRTv la Cameră nu s-au încheiat. A doua zi, mai mulţi deputaţi au reclamat că sistemul de vot electronic nu le-a înregistrat corect votul în cazul legilor referitoare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi la posturile publice de radio şi televiziune, obiecţiile venind din partea mai multor grupuri. Prin vot, s-a decis ca cele două proiecte să fie revotate, procedură care va fi efectuată în legislatura următoare.
Legea privitoare la transferul ONRC în subordinea Camerelor de Comerţ este un alt exemplu de lege care a tărăgănat pentru că PDL şi PSD nu au avut un punct de vedere comun. Ministrul Justiţiei a trimis, la 25 mai, conducerii Camerei o solicitare de amânare, până după discutarea Raportului CE, a dezbaterii asupra propunerii de transferare a Registrului Comerţului în subordinea Camerelor de Comerţ, deputaţii i-au retrimis cererea pe motiv că nu e semnată şi de premier.
Secretarul Camerei, Valeriu Zgonea, a anunţat la finalul şedinţei Biroului Permanent că s-a luat decizia retrimiterii solicitării ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, de amânare a dezbaterii propunerii legislative ce vizează transformarea statutului Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din instituţie publică, aflat în subordinea MJ, în structură fără personalitate juridică pe lângă Camerele de Comerţ şi Industrii. "Ministrul Justiţiei nu are dreptul să transmită asemenea acte fără aprobarea Guvernului, fără semnătura premierului sau a ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul", a arătat Zgonea, adăugând că deputaţii îi vor reaminti lui Predoiu care este procedura.
Deputaţii jurişti au dat, pe 10 iunie, raport favorabil propunerii legislative privind trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei în cea a Camerelor de Comerţ, în favoarea proiectului au votat PSD-PC, PNL şi UDMR, iar PDL "împotrivă". Comisia juridică a Camerei a adoptat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 26/1990 privind Registrul Comerţului şi a Legii camerelor de comerţ din România nr 335/2007, adăugând o serie de amendamente.
PDL a fost singurul partid care s-a opus proiectului. Deputatul PDL Daniel Buda a explicat că reprezentanţii democrat-liberali s-au opus acestei schimbări, considerând că, în prezent, sistemul este extrem de eficient, neexistând motive de a muta ONRC din subordinea Ministerului Justiţiei.
Camera Deputaţilor a dat, pe 23 iunie, vot asupra propunerii legislative privind trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei în cea a Camerei de Comerţ, înregistrându-se 157 de voturi "pentru", 71 "împotrivă" şi o abţinere, nefiind întrunit numărul necesar pentru adoptarea acesteia, deoarece este lege organică. Votul va fi reluat în sesiunea din toamnă.
"Potrivit cutumei stabilite în Camera Deputaţilor, în cazul în care o lege organică nu întruneşte numărul de voturi necesar pentru a fi adoptată, votul va fi reluat în sesiunea următoare", a precizat preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda. Deputaţii dezbătuseră pe articole, cu o săptămână înainte, propunerea legislativă privind trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei în cea a Camerei de Comerţ, deputaţii PSD-PC, PNL şi UDMR exprimându-se în favoarea legii, democrat-liberalii anunţând că votează liber.
Pe 24 iunie, s-a decis reluarea votului în sesiunea din toamnă deoarece mai mulţi deputaţi au reclamat faptul că sistemul electronic de vot nu a funcţionat corect, o reclamaţie anterioară făcându-se şi în cazul legii SRR şi SRTv.
Preşedinţia Consiliului Economic şi Social, blocată
O altă restanţă lăsată pe toamnă de către parlamentari este supunerea la vot a propunerii lui Florian Costache ca preşedinte al Consiliului Economic şi Social. Personaj controversat, Costache nu a reuşit să-i convingă pe membrii Comisiilor juridice ale Camerei şi Senatului că îndeplineşte condiţiile legale pentru a prelua funcţia.
Dintre membrii Comisiilor juridice, doar unul a considerat că Florian Costache trebuie validat, iar ceilalţi 19 senatori şi deputaţi au respins propunerea. Motivele pentru care s-a invalidat nominalizarea lui Costache au fost, pe de o parte strict formale, anume că, în ciuda cazierului judiciar "curat" pe care acesta l-a prezentat, el a fost totuşi condamnat penal, în1985, de judecătoria Tecuci, pentru violare de domiciliu şi lipsire de libertate. Pe de altă parte, Costache a primit, în 2007, şi un verdict irevocabil, din partea Curţii de Apel, că a făcut poliţie politică.
Propunerea sa pentru preşedinţia CES ar fi trebuit să intre în ultima şedinţă a conducerilor reunite ale Parlamentului pentru a fi repartizată pe ordinea de zi a plenului, însă subiectul nu fost propus spre discuţie.
Preşedintele Comisiei juridice din Senat, social-democratul Toni Greblă a declarat, pentru NewsIn, că practic CES nu are în acest moment preşedinte, chiar dacă Florian Costache semnează sub această titulatură documente oficiale. Greblă a precizat că CES are posibilitatea de a-şi desemna un preşedinte interimar, dar Costache nu ocupă această poziţie, fiind doar o propunere pentru funcţia de conducere, ale cărei atribuţii nu le poate exercita fără un vot din partea Parlamentului.
Aleşii au avut grijă să mai scape din restanţele colegilor din legislatura 1996-2000
Pe de altă parte, noii parlamentari au mai soluţionat şi din restanţele celorlalte legislaturi. Cazul cel mai elocvent a fost OUG 59 din 1997 privind destinaţia sumelor încasate de FPS, Ordonanţă care a trebuit să aştepte 12 ani pentru ca Senatul să o voteze finalmente, pe 25 mai. Preşedintele Comisiei de privatizare din Senat, democrat-liberalul Valentin Calcan, le-a explicat colegilor senatori că proiectul de lege "este printre cele mai vechi proiecte din Parlament". El a afirmat că, în urma solicitării făcute către Guvern, a primit din partea ministrului pentru relaţia cu Executivul, Victor Ponta, răspunsul că practic, între timp, prevederile OUG "nu mai au interes legislativ fiind modificate de alte OUG emise anterior". Astfel, Comisia a formulat, în unanimitate, pe 19 mai, un raport de respingere a unui text din care, oricum, nu se mai păstrase decât un alineat din toată Ordonanţa iniţială.
Într-o intervenţie de la tribuna Senatului, reprezentantul UDMR Günthner Tiberiu a ţinut să puncteze ineditul situaţiei. "Aş dori doar să remarc că este vorba de o Ordonanţă de Urgenţă care timp de 12 ani a fost în vigoare, o OUG de o importanţă deosebită, cu repercursiuni serioase asupra bugetului naţional şi totuşi 12 ani de zile a putut să fie în vigoare fără să primească votul Parlamentului, nici pozitiv, nici negativ. Cum a fost posibil totuşi ca o asemenea OUG să fie în vigoare?", s-a întrebat udemeristul. "Probabil vigilenţa sporită a unui Parlament ales uninominal...", a încercat preşedintele Senatului, Mircea Geoană, o explicaţie pentru care actualul Legislativ a tranşat situaţia. Ordonanţa era semnată de premierul Victor Ciorbea, ministrul Reformei Ulm Spineanu şi ministrul de Finanţe Mircea Ciumara şi urmează să fie dezbătută şi de Camera Deputaţilor.
