Legume „românești” din semințe de import
Publicat la 10.08.2016, 04:10:49
DiscoverUrmărește pe DiscoverGoogle NewsUrmărește pe Google NewsSursă preferatăAdaugă ca sursă preferată
Maria Mihălan cultivă salată de mai bine de zece ani într-o comună aflată la 23 de kilometri de Bucureşti. Deşi gustoasă, salata din Dobreni este românească doar pentru că ea creşte în pâmântul nostru. Seminţele în schimb...
„Vin din Olanda, Franţa, mare parte ce ştiu eu, ce scrie pe pachet”, spune Maria Mihălan, producător de salată.
Nici dacă ar vrea, fermierii nu ar avea de unde să cumpere seminţe româneşti, scrie digi24.ro
Şi asta în timp ce la doar doi kilometri distanţă este Institutul de Cercetare Vidra, în paragină.
Importurile de seminţe nu sunt singura lovitură dată industriei care ar avea potenţialul să hrănească o populaţie de 60 de milioane de persoane. La Cluj, 80% din cele o mie de hectare ale staţiunii Horticole au fost trecute în subordinea Agenţiei Domeniilor Statului pentru retrocedări. Subfinanţată, cu angajaţi puţini, nu a găsit bani pentru omologarea a 11 soiuri pomicole.
„Arată rău şi este buruiană multă pentru că nu s-a putut cosi, nu am avut oameni, suficiente utilaje”, spune Eugenia Hărşan, cercetător ştiinţific Staţiunea Horticolă USAMV Cluj.
Alte institute, precum cel de la Fundulea, câştigă anual jumătate de milion de euro doar din dreptul de folosire a seminţelor româneşti. Sunt nouă soiuri rezistente la secetă şi bune pentru panificaţie, iar, anual, 60 de tone de seminţe ajung în Turcia şi Argentina. Acesta este însă unul dintre prea puţinele cazuri fericite.
„Cercetarea românească este practic în colaps. Sunt foarte puţine staţiuni şi institute care nu au datorii, cercetătorii au până în 1.400 de lei pe lună. De la 110 mii de hectare mai sunt în cercetare 30 de mii de hectare iar cercetarea nu vine cu soluţii cum ar fi soiuri rezistente la secetă, să ofere tehnologii noi, consum redus de energie”, spune Achim Irimescu, ministrul Agriculturii.
Potrivit unui proiect al Ministerului Agriculturii, va fi înfiinţată o Agenţie de Cercetări Agricole care va coordona activitatea institutelor de cercetare rămase - aproape 80 - şi va propune soluţii pentru îmbunătăţirea seminţelor româneşti. Terenurile aflate în posesia acestora nu vor mai fi folosite pentru retrocedări.
Articole înrudite

Actualitate
Cât valorează brandurile românești celebre și cine le deține astăzi

Actualitate
Firmele românești rămân fără bani: blocajul financiar și scăderea vânzărilor amenință și companiile mari

Actualitate
Companiile românești au nevoie de capital pentru a crește. Investitorii internaționali caută însă afaceri mai mari, de cel puțin 5-15 milioane de euro
Cele mai citite
- 1Mama lui Marian Oprișan, pensionara cu venituri de 4 milioane de euro. Cum au ajuns banii, mașinile și proprietățile familiei pe numele acesteia
- 2Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
- 3Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
- 4Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
- 5Internetul se oprește, băncile se blochează? Adevărul din spatele „apocalipsei digitale” anunțate pentru 17 noiembrie
