Lificiu: Judeţul Galaţi ar putea produce din energie eoliană cât două unităţi de la Cernavodă

"Există un potenţial dat de Dumnezeu judeţului Galaţi aproape incredibil, şi anume potenţialul eolian. Au venit oamenii din Germania cu GPS-uri şi au zis unde bate vântul şi au nimerit la Bereşti-Meria, la trei kilometri de casa mea şi au plantat un stâlp. A costat 60.000 de euro plantatul stâlpului şi măsuratul vitezei vântului timp de un an. Au constatat că vântul este aur, nu fiindcă este intens, ci fiindcă e foarte constant", a spus Lificiu.

Potrivit preşedintelui ANRE, investitorii au depus deja solicitări de înfiinţare a unor parcuri eoliene în judeţul Galaţi. Zonele cu potenţial de exploatare ridicat sunt municipiile Galaţi şi Tecuci cu împrejurimile acestora, jumătatea sudică a luncii Prutului şi axa NE-Centru-SV a judeţului. Proiectele depuse se află în diverse stadii. "Unele sunt în studii faza întâi, altele în faza a doua, alţii - care au avut foarte mare tărie - au reuşit să-şi ia aviz de racordare la reţea. Vârlezi, Smulţi, Corni, Băleni, Folteşti şi Frumuşiţa sunt deja cei foarte avansaţi, care au deja avizul de racordare la reţea. La Independenţa, Piscu, Tudor Vladimirescu, Slobozia Conachi, Pechea, Griviţa, Cudalbi, Tecuci şi Bereşti-Meria sunt studii de soluţii avizate în faza a doua, 1.230 de megawaţi. La Măstăcani este studiu de soluţii în curs de avizare, sunt 500 de megawaţi", a detaliat Petru Lificiu.

Potrivit aceleiaşi surse, dacă toate aceste proiecte de parcuri eoline s-ar materializa, ele ar putea produce o cantitate de energie electrică egală cu cea produsă de două unităţi de la Cernavodă. "Puterea instalată activă acum în România e de 7.000 de megawaţi. Numai cererile de la Galaţi sunt cât două unităţi de la Cernavodă, 1.400, deci sunt practic 20% din total putere instalată, dacă această putere va porni în judeţul Galaţi", a spus preşedintele ANRE.

Totuşi, oficialul a atras atenţia că, pentru înfiinţarea parcurilor eoliene, este nevoie şi de contribuţia comunităţii locale şi a societăţii Electrica, pe lângă cea suportată de investitori. "Pe Prut, Electrica trebuie să facă o linie de 400 kilovolţi dublu circuit pentru că altfel nu am decât o linie de 20 de kilovolţi care nu primeşte decât 100 de megawaţi. Dacă pornesc un singur parc eolian şi îl descarc pe această linie se topesc firele. Sunt investiţii mari, care intră în costul de electricitate", a spus preşedintele ANRE.

Oficialul a subliniat că statul român încurajează investiţiile în energia verde, în contextul în care rezervele interne de gaz sunt extrem de limitate, iar procentul de exploatare a surselor de energie regenerabilă este foarte scăzut.

"Dacă în ţara noastră consumul de gaz continuă în ritmul de astăzi, cam în 20 de ani e gata rezerva internă de gaz. Trebuie să găsim variante să ieşim din criza combustibililor fosili. Şi acestea sunt energia eoliană, energia solară, energia geotermală, microhidrocentralele, biomasa. Ne-a binecuvântat Dumnezeu cu un potenţial hidroenergetic excepţional. Nu valorificăm nici 40 şi ceva la sută din el. Sunt peste 3.500-4.000 de posibilităţi de microhidrocentrale nevalorificate. În noiembrie 2008 a apărut Legea 220, care încurajează foarte mult investiţiile în regenerabile. De exemplu, ca să încurajez energia eoliană, pe lângă preţul de vânzare pe care îl obţine pe piaţa liberă megawatt-ul de putere a vântului, îl încurajez cu certificate verzi, vandabile şi pe plan internaţional. Un magawatt oră produs cu energie eoliană primeşte două certificate verzi. Preţul unui certificat verde este între 27 şi 55 de euro. Energia solară, care e mai complexă şi mai scumpă, este bonificată cu patru certificate verzi pe fiecare megawatt oră", a declarat preşedintele ANRE, Petru Lificiu.

Sursa: NewsIn