Liviu Fenoghen, preşedintele Asociaţiei Executorilor Bancari: Sub 5% din creditele restante, in fază de executare, sunt ipotecare

"În acest moment se observă o creştere vizibilă a creditelor care trebuie recuperate prin executare silită. Însă executarea silită este o etapă ulterioară notificărilor, renegocierilor. La nivelul executorilor bancari nu există o statistică, dar probabil rata de creştere a creditelor care au ajuns în faza de executare silită este în jur de 10-20%. În acest moment avem peste 500.000 de dosare execuţionale noi la nivelul întregului sistem bancar. Nu avem executări silite de valoare mare asupra companiilor. Valoarea medie a debitului de recuperat este până în 200.000 de euro pentru companii, iar pentru persoane fizice, suma e de 50.000 de euro" a declarat, la The Money Channel, Liviu Fenoghen, preşedintele Asociaţiei Executorilor Bancari.

"În cazul creditelor de nevoi personale, încercăm să obţinem poprirea asupra salariului. Însă putem popri doar până la o treime din salariu. Şansele de recuperare însă sunt reduse. Oamenii reacţionază diferit la eventualitatea executării silite asupra imobilelor. Astfel, sub 5% din creditele restante, în fază de executare, sunt ipotecare. În general, imobilele se vând, prin executare silită, la doar 50-60% din valoarea iniţială. Tocmai de aceea, banca evită să ajungă în această situaţie", a precizat Fenoghen.

Declanşarea procedurii de executare silită în cazul unei companii poate produce o reacţie în lanţ, care afectează toate firmele cu datorii la această societate şi care ajung astfel în stare de insolvenţă. Acest lucru face ca decizia unei bănci să facă victime în rândul companiilor, indiferent dacă acestea sunt sau nu clienţi ai instituţiei de credit.

Companiile care nu-şi mai pot plăti ratele la credite au o poziţie tot mai vulnerabilă în faţa băncilor. Multe dintre ele sunt ameninţate cu insolvenţa pentru că instituţiile de credit nu le mai acordă perioade de graţie pentru rambursarea datoriilor.

Declanşarea procedurii de executare silită şi restructurarea creditului sunt cele două variante pe care banca le are la dispoziţie pentru a rezolva problema unui credit neperformant. În primul caz, procedura trebuie să parcurgă mai multe etape şi nu garantează recuperarea integrală a datoriei. Pe de altă parte, restructurarea unui credit se poate face în anumite limite, care depind de posibilitatea firmei de a plăti în continuare rate, chiar dacă acestea sunt mai mici.

Ultimele decizii ale băncilor comerciale au vizat mai degrabă măsuri de sprijinire a persoanelor fizice care nu-şi mai pot achita ratele. Chiar dacă unele instituţii financiare au lansat pe piaţă produse care facilitează restructurarea creditelor, venind în sprijinul firmelor aflate în dificultate, altele nu au ezitat să declanşeze procedurile de executare silită pentru zeci de companii într-o singura zi.

Băncile comerciale doresc modificarea legislaţiei privind insolvenţa, pentru facilita recuperarea datoriilor de la clienţii aflaţi în imposibilitate de plată. Comisiile tehnice ale Asociaţiei Române a Băncilor lucrează la propunerile de modificare a actului normativ.

Forma actuală a legii permite oricărui creditor, indiferent de suma pe care o are de recuperat, să solicite insolvenţa unei companii. Acest lucru obligă banca la care acea companie este client să declanşeze procedura de executare silită, pentru a-şi putea recupera, la rândul ei, creditul acordat.

Cazurile tot mai numeroase de insolvenţă la nivelul companiilor au determinat BNR să solicite în această săptămână băncilor să raporteze, obligatoriu, toţi clienţii pentru care s-a declanşat această procedură. Decizia se va aplica începând cu data de 18 mai.

Potrivit datelor Coface, numărul firmelor care au intrat în insolvenţă a crescut în primul trimestru al acestui an cu 58% faţă de perioada similară din 2008, până la un număr de 5.173 de cazuri.