Lucian Croitoru: În România, sărăcia vine din risipă

Acesta spune că administraţia precedentă (n.red. - guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu) a aplicat o politică fiscală prociclică, aceasta conducând la creşterea deficitului bugetar.

“Dacă România avea un surplus bugetar precum Bulgaria, atunci se putea menţine stabilitatea economică, iar unele sectoare puteau fi încurajate”, a explicat Croitoru.

Consilierul guvernatorului BNR precizează că, în cazul în care România nu va primi a treia tranşă de la Fondul Monetar Internaţional, statul va găsi soluţii de finanţare pe plan local.

“Statul va apela la finanţarea internă, iar dobânzile vor creşte şi, astfel, recesiunea se va adânci. După care, gospodăriile vor avea probleme şi sistemul bancar va fi afectat, iar ieşirea din criza bancară este mai complicată decât cea din economia reală”, a explicat Croitoru. Acesta spune că, fără acordul cu FMI, moneda naţională s-ar fi putut deprecia până la un nivel de şase lei pentru un euro.

“Acest nivel arată magnitudinea cu care s-ar fi depreciat leul. Fără acordul cu FMI, companiile nu s-ar mai fi putut refinanţa, băncile locale şi-ar fi redus expunerea, iar toate pagubele trebuiau plătite din rezerva BNR, ceea ce ar fi afectat încrederea în economia românească”, a completat consilierul guvernatorului BNR.

Croitoru afirmă că o depreciere a monedei naţionale afectează productivitatea din segmentul exportatorilor, întrucât aceştia câştigă din devalorizarea leului. El spune că, în România, creşterea economică va reveni atunci când se vor relua creditarea şi consumul. “Trebuie să reluăm creditarea, însă la ritmuri sustenabile, şi nu aberante, ca în anii trecuţi, pentru a înregistra creştere economică. Dacă economia va creşte, la fel se va întâmpla şi cu consumul, şi cu investiţiile”, a precizat Croitoru.

Acesta spune că, la nivel mondial, cea mai mare ameninţare reală în criză este reprezentată de o prea mare implicare a guvernelor în funcţionarea pieţelor. Croitoru afirmă că trei categorii de administratori au fost de vină pentru criza internaţională, politicienii, autorităţile monetare şi reglementatorii.

“Statul român s-a implicat elegant şi cât se poate de minimal în economie. România a ales cea mai bună soluţie şi a încheiat un acord cu FMI, pe care trebuie să-l respecte. O implicare a statului în economie nu se putea realiza, deoarece România nu avea nici fondurile necesare, iar rata inflaţiei ar fi crescut”, a adăugat Croitoru.

FMI a împrumutat statul român până acum cu 6,57 miliarde de euro, din pachetul de asistenţă financiară negociat, de 12,95 miliarde de euro.