Macedonia vrea să-i pedepsească pe romii care cer azil politic în UE

Cererile de azil politic din partea acestora s-au înmulţit rapid, însă nici un cetăţean rom nu a primit răspuns favorabil.

Pentru a combate fenomenul cererilor de azil politic, guvernul macedonean a adoptat un pachet de măsuri care prevede, printre altele, interzicerea de părăsire a ţării în cazul unui cetăţean macedonean care a încercat deja să treacă graniţa fără acte în regulă. "Cei care vor fi nevoiţi să se întoarcă în ţară după ce li s-a refuzat cererea de azil într-un alt stat vor fi introduşi într-o bază de date accesibilă tuturor grănicerilor, a declarat Spiro Ristovski, ministrul macedonean al Muncii, scrie Deutsche Welle. 

În decembrie 2011, miniştrii de interne ai ţărilor UE au răspuns afirmativ propunerii Comisiei Europene, care prevedea reintroducerea vizelor pentru macedoneni şi sârbi în cazul în care numărul cererilor de azil venite din partea cetăţenilor acestor ţări se înmulţeşte. Macedonia se teme astfel că ar putea pierde dreptul de a călători fără viză în UE pentru toţi cetăţenii săi, dacă ţiganii vor cere în masă azil în statele occidentale.
Drepturile omului

Organizaţia Pro Asyl din Germania critică măsurile guvernului de la Skopje, considerându-le "drastice" şi neconforme cu drepturile omului, însă atrage atenţia şi asupra faptului că UE a forţat indirect Macedonia să restricţioneze dreptul romilor de a călători liberi pe teritoriul Uniunii. "Guvernul macedonean nu are altă soluţie pentru a-i determina pe romi să nu mai ceară azil în ţările vestice în condiţiile în care UE doreşte ca numărul cererilor de azil să scadă", se arată într-un comunicat al organizaţiei Pro Asyl.

Pentru oamenii săraci, cererea de azil este o acţiune profitabilă, chiar şi în situaţia în care aceasta este evident sortită eşecului. Un studiu european relevă că o familie formată din patru persoane care depune cerere de azil primeşte în Germania, Belgia şi Suedia aproximativ 700 de euro lunar şi beneficiază de servicii medicale gratuite, avantaje la care nici nu pot spera în Macedonia. Acelaşi studiu evidenţiază şi faptul că în Germania până la respingerea oficială a unei cereri de azil pot trece până la 7-8 luni - timp în care familia respectivă are un acoperiş deasupra capului şi suficientă hrană.

Romii din Macedonia nu primesc în nici un stat al UE azil pentru simplul fapt că nu sunt discriminaţi politic în ţara lor. Dimpotrivă, ei sunt reprezentaţi chiar şi în parlament. Mai mult, măsurile de pedepsire a celor care abuzează de dreptul de a cere azil au fost susţinute de un reprezentant al romilor în parlamentul de la Skopje. Tot el intenţionează să organizeze o campanie de informare a romilor prin care să le arate acestora cât de inutilă este încercarea de a cere azil în UE.

Organizaţia Caritas din Essen, care desfăşoară de 15 ani proiecte în Macedonia cu scopul de a ajuta romii, este de părere că prezenţa unor romi în parlamentul macedonean nu înseamnă că ţiganii de rând din această ţară nu sunt discriminaţi.

"Să-i împiedici pe romi să mai călătorească în UE înseamnă să încalci drepturi fundamentale", spune Martin Stockmann, reprezentantul Caritas.