La zece ani de la primele lucrări de lărgire artificială a plajelor, litoralul românesc este din nou măsurat la metru de Apele Române. Administrația verifică dacă nisipul adus din larg a rămas acolo unde a fost pus sau a fost mutat de valuri și curenți. Primele rezultate arată că, în Mamaia, marea a retras, în anumite zone, până la 40 de metri de nisip, în timp ce, în alte sectoare, litoralul a câștigat teren. Iar lucrările continuă- alte 75-80 de hectare de plajă urmează să fie create în sudul litoralului.
Litoralul românesc este un șantier ciudat ce pare că nu se termina. În timp ce utilajele lucrează la noi sectoare de plajă, inginerii măsoară ceea ce s-a întâmplat cu nisipul adus în urmă cu un deceniu. După milioane de metri cubi de nisip pompați din larg și investiții de sute de milioane de euro, specialiștii încearcă să afle cât de bine au rezistat lucrările în fața celui mai greu de controlat „constructor”, însăși Marea Neagră. Concluzia de până acum este că, în ansamblu, plajele se comportă conform proiectului. Dar există și zone în care schimbările sunt spectaculoase.
Mamaia, plaja imensă în care marea a luat înapoi și 40 de metri
Potrivit măsurătorilor realizate de Apele Române, în zona centrală a stațiunii au fost înregistrate retrageri ale plajei de până la 40 de metri în perioada 2020-2026. Pentru turistul care vede doar o plajă mult mai îngustă decât în fotografiile făcute imediat după lucrări, explicația pare simplă: marea a înghițit nisipul. Nisipul nu dispare pur și simplu. Valurile și curenții îl transportă și îl redistribuie de-a lungul litoralului. Practic, ceea ce într-o zonă pare o pierdere poate deveni, câțiva kilometri mai departe, o acumulare. De altfel, exact acest comportament era luat în calcul încă din faza de proiectare. Ideea din spatele lucrărilor de înnisipare nu a fost ca plaja să rămână pentru totdeauna exact la dimensiunea pe care a avut-o în momentul finalizării lucrărilor. Plaja foarte lată a fost proiectată astfel încât să existe o cantitate importantă de nisip disponibilă pentru redistribuire. Valurile și curenții urmau să transporte, în timp, sedimentele, iar litoralul să-și găsească un nou echilibru. „Pe la jumătatea duratei de viață se vor echilibra cele două și vor avea niște lățimi comparabile, urmând, ulterior, să se rotească în continuare”, explică Nicușor Buzgaru, inginer în cadrul Apelor Române. Potrivit specialistului, suprafața de plajă ar trebui să rămână, în ansamblu, relativ constantă în zona inițială.
În timp ce Mamaia pierde, alte zone câștigă
Fenomenul este cu atât mai interesant cu cât, în alte zone, nisipul s-a acumulat. Dacă în anumite sectoare din Mamaia valurile au transportat nisipul spre larg, în alte zone curenții au adus sedimente suplimentare spre țărm. Astfel, măsurătorile efectuate de Apele Române arată că litoralul nu trebuie privit ca o serie de plaje independente, ci ca un sistem în permanentă mișcare.
„Singura zonă unde putem vorbi de retrageri este proiectul de la Mamaia, unde sunt evidențiate în zona centrală retrageri cunoscute de până la 40 de metri în această perioadă, 2020-2026”, a explicat Stelică Hagi, director al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral.
Iar acesta este unul dintre motivele pentru care măsurătorile sunt importante. Nu contează doar câți metri de nisip au dispărut dintr-un anumit punct, ci și unde au ajuns sedimentele.
Litoralul este cel mai schimbător iarna Cele mai mari modificări apar, de regulă, în sezonul rece.
Furtunile, vânturile puternice și valurile transportă cantități importante de nisip și pot modifica, într-un timp relativ scurt, forma unei plaje. Așa se explică și situația aparent paradoxală în care o plajă poate fi mai îngustă într-un anumit an, în timp ce un alt sector de litoral devine mai lat.
Practic, litoralul românesc este într-o permanentă negociere cu Marea Neagră.
România mai pune 80 de hectare de plajă pe hartă
În timp ce specialiștii verifică ce s-a întâmplat cu lucrările vechi, utilajele lucrează deja la următoarea etapă. În zona Mangalia-Saturn, nisipul este dragat din larg și adus către țărm.
Așa-zisul nisip, plin de crustacee tăioase, este adus din zone aflate la aproximativ 40 de kilometri în larg, de la o adâncime de circa 26 de metri. După urmează sectoarele de la 2 Mai și Costinești, iar în următoarele luni ar urma să fie înnisipate peste 6.000 de metri de coastă.
