>In conditiile in care conducerea Fondului a anuntat ca are nevoie de 150 miliarde dolari, exista posibilitatea ca Romania sa contribuie la finantarea Fondului?
Romania are deja o cota de participare la capitalul FMI. Anuntul facut recent de atragere suplimentara de 150 miliarde dolari nu va creste cota Romaniei, ci acesti bani, probabil, vor fi atrasi prin imprumuturi de pe pietele de capital sau prin atrageri de la diferite state care pot sa acorde aceste imprumuturi. Acesti bani vor fi folositi tocmai pentru a raspunde nevoilor in crestere de finantare solicitate de diferite state membre ale FMI.
>A gresit Romania ca nu a apelat la CE,BM,BERD sau FMI imediat dupa ce a resimtit primele efecte ale crizei?
Romania, probabil, nu avea derapaje macroeconomice asa de mari daca decidea sa nu anuleze aranjamentul cu FMI inceput in anul 2004 si care s-ar fi terminat in 2007. In mod sigur, finantele publice romanesti aratau altfel. Acum, in conditiile in care ne confruntam, pe de o parte, cu alunecari interne majore, iar pe de alta parte, cu constrangeri externe foarte mari, o colaborare institutionala (CE, BERD, BM sau FMI ca ultima posibilitate de imprumut) este solutia care poate ajuta Romania.
>Care ar fi avantajele si dezavantajele pe care le-ar aduce Romaniei un acord institutional?
Un eventual acord cu CE sau/si FMI nu trebuie privit ca un program care aduce avantaje sau dezavantaje, ci trebuie privit ca un parteneriat pe o perioada determinata pentru ajustarea politicilor publice, in special in domeniul fiscal, si care poate sa conduca la o consolidare fiscala cu repercusiuni pozitive de perceptie si imbunatãtire a stabilitatii macroeconomice.
>Care credeti ca sunt conditiile in care Romania ar putea obtine o finantare din partea CE si/sau FMI?
In acest moment, lucrul cel mai important este ca elaborarea bugetului pe 2009 sa porneasca de la realitatile economice actuale, precum si de la posibilitatile de finantare a deficitului bugetar. Un eventual acord cu UE sau FMI are o dubla semnificatie: In primul rand, implementarea unui program pe termen mediu (circa doi ani), care va conduce la o consolidare fiscala, iar in al doilea rand, acest acord ar crea o perceptie pozitiva despre stabilitatea macroeconomica.
In general, conditionalitatile unui eventual acord se vor aplica, cu prioritate, pe politici fiscale durabile si predictibile, pe reforme structurale, inclusiv in consolidarea sistemului financiar, si pe politici monetare care sa conduca la continuarea procesului de dezinflatie.
>Care credeti ca ar putea fi valoarea maxima a imprumutului pe care Romania l-ar putea primi de la Fond?
In principiu, asa cum a fost pana acum in cazul Ungariei si al Letoniei, valoarea imprumutului a fost definita in functie de nevoia fiecarei tari de finantare externa, iar aceasta valoare a fost finalizata dupa consultari si cu alti participanti, precum Comisia Europeana, BERD, Banca Mondiala sau alte institutii financiare internationale, care au fost interesate in a participa la finantarea externa a tarilor respective.
>Un eventual acord institutional ce efect credeti ca ar putea avea asupra ratingurilor Romaniei?
In general, pana in prezent, la anuntul unui posibil acord intre FMI si o tara, precum a fost exemplul Ungariei, Letoniei, dar si recent al Turciei, pietele au reactionat pozitiv, prin aprecierea monedelor nationale si majorarea indicilor bursieri. Daca aceste programe au o implementare corecta si coerenta, in mod sigur, perceptia investitorilor se va imbunatati, iar agentiile de rating vor acorda calificativele necesare imbunatatite.
>In cazul unui imprumut, ce fel de acord ar trebui sa incheie Romania cu FMI?
Daca pornim de la exemplele de pana acum, prin care FMI a acordat asistenta financiara, toate tarile au optat catre un aranjament de tip stand-by, cu eliberari de lichiditate la fiecare trimestru si cu o prima transa de aproximativ jumatate din suma aprobata a fi eliberata.
>Care ar fi destinatia fondurilor?
Un eventual imprumut de la FMI sau/si CE va avea drept destinatie acoperirea deficitului de balanta, precum si cresterea rezervelor internationale, ceea ce va consolida fundamentele macroeconomice, si care, in mod indirect, va afecta pozitiv posibilitatile de finantare si creditare a economiei reale, precum si atragerea de noi investitii straine care vor crea noi locuri de munca si, implicit, o accelerare a cresterii economice.
>Cum anticipati ca ar fi primita de pietele externe o eventuala emisiune de eurobonduri?
La ora actuala, Romania are un spred de aproximativ 650-680 bps peste Bund-ul german, deci contractarea unui imprumut prin lansarea unor eurobonduri ar fi costisitoare.
Se poate apela la o asemenea solutie numai dupa ce, prin politicile implementate, perceptia investitorilor se va imbunatati, iar agentiile de rating ar creºte ratingul de tara, ceea ce ar determina o reducere a costurilor de finantare.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
