Mii de pelerini şi 2.500 de invitaţi oficiali, la slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale. Cât costă cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Foto&Video

Mii de pelerini şi 2.500 de invitaţi oficiali au luat parte duminică la slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale, eveniment oficiat de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi de Patriarhul Daniel, în prezenţa unui sobor impresionant de ierarhi, preoţi şi diaconi; inaugurarea marchează finalizarea unei construcţii de 15 ani, estimată la peste 200 de milioane de euro, finanţată din donaţii, contribuţii ale Patriarhiei şi alocări publice.

Mii de pelerini şi 2.500 de invitaţi oficiali la slujbă: cine a venit şi cum s-a organizat evenimentul

Printre cei prezenţi s-au numărat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Nicuşor Dan, alături de familie, premierul Ilie Bolojan, preşedinţii celor două Camere, foşti preşedinţi ai României — Emil Constantinescu şi Traian Băsescu —, precum şi membri ai Casei Regale: Principesa Margareta şi Principele Radu.

La interiorul Catedralei au fost 2.500 de invitaţi oficiali, inclusiv credincioşi în costume tradiţionale; pe esplanadă au fost organizate locuri pentru aproximativ 8.000 de pelerini veniţi în grupuri, iar în exterior, în spaţiile vizavi de ansamblu, mulţimea a urmărit slujba pe ecrane montate special.

Pentru siguranţă şi flux, la eveniment au acţionat peste 800 de jandarmi, punctele de acces fiind strict controlate, iar accesul permis doar pe baza actului de identitate şi a ecusonului distribuit pelerinilor.

Arhitectură, dimensiuni şi dotări monumentale ale Catedralei Naţionale

Catedrala Naţională, considerată cea mai mare biserică ortodoxă din lume, atinge 127 de metri înălţime şi se remarcă prin combinaţia de elemente brâncoveneşti şi bizantine. Ansamblul include opt turle, o turlă principală (Pantocratorul) cu o cupolă ce adăposteşte un mozaic al lui Hristos Pantocrator, turla-clopotniţă cu şase clopote turnate la Innsbruck (greutate totală 33 tone), un iconostas considerat cel mai mare ortodox din lume şi mozaicuri care acoperă aproximativ 25.000 mp, realizate între 2019–2025.

Interiorul cuprinde un muzeu, spaţii pentru apărare civilă, un paraclis, săli polivalente şi un circuit turistic până la cota 56, precum şi un balcon panoramic (Belvedere) la cota +91 m.

Pictura Catedralei, realizată în tehnica mozaicului şi coordonată de pictorul Daniel Codrescu, implică o muncă colosală: aproximativ 10.000 de pietricele pe metru pătrat, selecţionate din peste 2.500 de culori, aplicate cu adeziv special pe bază de ciment. Materialele au fost achiziţionate din Veneţia şi Carrara de la furnizori renumiţi precum Orsoni.

Iluminatul interior este asigurat de candelabre monumentale produse în Austria, iar intrarea se face prin 27 de uşi de bronz, cântărind aproximativ 800 kg fiecare, reprezentând scene religioase şi sfinţi români.

Istorie, finanţare şi context instituţional al proiectului

Ideea unei catedrale naţionale datează din era Regelui Carol I, iar planurile au fost reluate în secolul XX şi readuse în discuţie de PF Teoctist în anii ’90. După transferul terenului şi adoptarea cadrului legislativ (Legea 376/2007), finanţarea a fost stabilită a proveni din contribuţii ale Patriarhiei, Guvernului şi autorităţilor locale.

Lucrările au început efectiv în 2010, altarul a fost sfinţit în 2018, iar în 2019 catedrala a primit vizita Papei Francisc. Costurile depăşesc 200 milioane euro — o sumă care a generat dezbateri privind oportunitatea cheltuielilor publice versus investiţii în sănătate sau alte nevoi sociale.

Programul liturgic a cuprins Sfânta Liturghie între 7:30–10:00, urmată de Slujba de Sfinţire a picturii, oficiată începând cu ora 10:30 de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I şi de Patriarhul Daniel, cu participarea a 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi.

Accesul credincioşilor pentru închinare în Sfântul Altar a fost organizat etapizat: mai întâi invitaţii oficiali, apoi grupurile din eparhii, iar publicul larg a avut acces în interior după ora 20:00; pelerinajul pentru închinare continuă până la 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopţii.

Evenimentul a stârnit reacţii mixte: entuziasm şi mândrie pentru susţinătorii lucrării, care au venit din toată ţara, şi critici din partea unor voci publice care ar fi preferat direcţionarea fondurilor către spitale sau alte nevoi sociale.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a subliniat importanţa simbolică a catedralei pentru autonomia şi demnitatea Patriarhiei Române, iar pentru pelerini vizita rămâne un moment spiritual şi cultural marcant, potrivit News.ro.