România redeschide mina de grafit de la Baia de Fier, județul Gorj, după aproape trei decenii de la închiderea exploatării.
Guvernul a făcut primul pas oficial pentru reluarea activității, iar primele cantități de grafit ar putea fi produse în 2028. Resursa este considerată strategică la nivel mondial pentru industria bateriilor, mașinilor electrice și pentru stocarea energiei. Mina de la Baia de Fier a fost închisă la sfârșitul anilor '90, după ce exploatarea a fost considerată nerentabilă. Între timp, însă, grafitul a devenit una dintre materiile prime importante pentru tranziția energetică și pentru dezvoltarea tehnologiilor moderne.
Mina de grafit din Gorj va fi redeschisă
Guvernul a adoptat, pe 14 august 2026, o hotărâre prin care perimetrele miniere de la Baia de Fier sunt scoase de pe lista exploatărilor închise, ceea ce permite reluarea procedurilor pentru exploatarea resurselor de grafit. Este vorba despre două perimetre cu rezerve omologate, Cătălinu și Ungurelașu, aflate în județul Gorj. Proiectul este gestionat de SALROM, compania care administrează resursele minerale respective, iar autoritățile estimează că producția efectivă ar putea începe în anul 2028. „În acest moment suntem în faza de licitație pentru studiile de prefezabilitate, fezabilitate, oportunitate și de mediu. După care vom trece la demararea procedurii de achiziție a echipamentelor și utilajelor necesare pentru exploatarea efectivă a grafitului. Eu sper că până la sfârșitul primului semestru din 2028 vom avea primele cantități de grafit”, a declarat Constantin Dobrea, directorul general al SALROM,
România ar putea produce din nou 40.000 de tone de grafit pe an
În perioada în care mina era activă, la Baia de Fier se produceau aproximativ 40.000 de tone de grafit anual. Exploatarea a fost însă închisă în anii '90, într-o perioadă în care prețurile și condițiile economice făceau activitatea minieră nerentabilă. Contextul economic s-a schimbat radical. Grafitul a devenit o materie primă esențială pentru numeroase industrii de înaltă tehnologie, iar cererea este alimentată inclusiv de dezvoltarea automobilelor electrice și a sistemelor de stocare a energiei. Astfel, ceea ce în urmă cu aproape 30 de ani era considerat o exploatare fără perspectivă economică poate deveni acum un proiect strategic pentru România.
De ce este grafitul atât de important. Are un preț colosal!
Grafitul este una dintre materiile prime importante utilizate în fabricarea bateriilor pentru mașini electrice. Materialul este folosit în special la fabricarea anodului bateriilor litiu-ion. Importanța sa a crescut pe măsură ce industria auto se îndreaptă spre electrificare, iar statele europene încearcă să își reducă dependența de furnizorii externi pentru materiile prime esențiale.
Din grafit poate fi obținut și grafenul, un material cu proprietăți speciale și aplicații în electronică, energie, materiale avansate și alte domenii tehnologice. Prețul grafenului poate ajunge la valori de ordinul sutelor de mii de dolari pe tonă, în funcție de tipul și calitatea materialului.
Ilie Bolojan: România trebuie să-și valorifice resursele strategice
Redeschiderea minei de la Baia de Fier face parte dintr-o strategie mai amplă privind valorificarea materiilor prime critice existente în România. Premierul Ilie Bolojan a declarat că Ministerul Economiei și SALROM au mandatul de a identifica parteneri pentru exploatarea resurselor strategice ale țării. „Ministerul Economiei are mandat, împreună cu compania Salrom, care îl gestionează, să identifice parteneri în așa fel încât aceste resurse pe care le avem, nu doar cele de grafit, ci toate celelalte minerale rare, care au o valoare strategică certă în anii următori, să fie valorificate”, a declarat premierul. Miza este cu atât mai mare cu cât grafitul nu este singura resursă importantă aflată în subsolul României.
România are resurse prețioase- grafit, cupru și magneziu
România dispune de zăcăminte care conțin mai multe materii prime critice pentru economia europeană, printre care grafit, cupru și magneziu. Aceste materiale sunt utilizate în sectoare precum industria auto, producția de baterii, electronică, energie și apărare. La nivelul Uniunii Europene au fost aprobate 47 de proiecte strategice dedicate materiilor prime critice, dintre care trei sunt localizate în România. Obiectivul Bruxelles-ului este reducerea dependenței de importuri, în special de cele provenite din China, și dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare europene mai sigure.
