Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a solicitat, la Bruxelles, garanții suplimentare pentru fermierii români și menținerea unei politici agricole comune echitabile și a refuzat să semneze Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur, a declarat vineri oficialul într-o postare pe Facebook.
Ministrul Agriculturii, poziție fermă la reuniunea miniștrilor agriculturii din UE
„Am cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii noștri și menținerea unei politici agricole comune echitabile, care să ofere un sprijin real fermelor și satelor românești! Sunt alături de fermierii români și nu am semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur”, a scris Barbu.
Ministrul Agriculturii a participat miercuri și joi la Reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, întâlnire dedicată discuțiilor politice privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) și Acordul UE-Mercosur.
Potrivit unui comunicat al MADR, la discuții au participat Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură și alimentație, Maros Sefcovic, comisarul european pentru comerț și securitate economică, și Oliver Varhelyi, comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor.
„Am transmis și comisarilor europeni că este obligatoriu ca acest Acord să garanteze că importurile din state terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din UE, inclusiv în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului, utilizării pesticidelor sau bunăstării animalelor. Este datoria noastră să ne asigurăm că produsele care intră pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru”, a mai scris ministrul pe Facebook.
De asemenea, oficialul român a cerut ca Acordul UE-Mercosur să prevadă posibilitatea suspendării sale în situația în care se constată o depășire a volumului de importuri realizate în condiții preferențiale cu 5% față de media ultimilor trei ani sau o afectare a prețurilor cu mai mult de 5% față de aceeași perioadă de referință. În acest sens, fiecare stat membru ar trebui să aibă posibilitatea de a licenția operatorii economici care desfășoară operațiuni de import-export de produse agroalimentare.
În ceea ce privește viitoarea Politică Agricolă Comună, România se opune în continuare integrării PAC într-un Plan Unic sau Fond Comun. Barbu consideră că PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurată pe doi piloni, capabilă să susțină veniturile fermierilor și investițiile necesare unei agriculturi durabile și competitive.
„Susțin în continuare caracterul voluntar al plafonării și degresivității plăților, menținerea regulii N+3, simplificarea indicatorilor de performanță și eliminarea condiționalității sociale”, a explicat ministrul Agriculturii.
Acesta a mai solicitat Comisiei Europene ca bugetul noii PAC să fie publicat într-un document oficial, nu 'prin scrisori și fițuici, care nu au nicio valoare din punct de vedere juridic'. Barbu a cerut și retragerea documentului publicat în luna iunie privind Cadrul Financiar Multianual post-2027 și publicarea unui nou document care să conțină sumele clare alocate fiecărui stat membru.
„Referitor la CBAM - Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, am solicitat excluderea îngrășămintelor de la aplicare sau amânarea aplicării mecanismului pentru acest sector, până la operaționalizarea sistemelor de referință și achiziție, având în vedere rolul lor esențial în asigurarea producției și securității alimentare”, a mai arătat ministrul Florin Barbu.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
